Şansa îmbogăţirii peste noapte i-a fascinat întotdeauna pe oameni. În afara moştenirilor, loteria a reprezentat unica posibilitate de îmbogăţire rapidă. Aşa se face că, în fiecare săptămână, românii stau la coadă pentru un bilet la loto 6 din 49. Românii nu sunt însă singurii care speră. În toată lumea, oamenii cumpără săptămână de săptămână bilete, jucând diferite variante de loto. Câştigurile nu sunt însă pe măsura aşteptărilor. Spre exemplu, în Europa, luna precedentă nu s-a luat potul cel mare. Cu toate acestea, europenii continuă să joace sume fabuloase. Numai la extragerile din acest sfârşit de săptămână, la jocurile loto din toată Europa, s-au cumpărat bilete în valoare de peste 5 miliarde de euro, în timp ce valoarea totală a premiilor din Europa a fost de 150 de milioane de euro. Conform ultimelor date statistice, cele mai mari sume le joacă nemţii, urmaţi de englezi şi de italieni. Anul trecut, în Germania s-au cumpărat bilete loto în valoare de 7 miliarde de euro, în timp ce 45 % dintre români au cumpărat bilete la 6 din 49 în valoare de doar 50 milioane de euro. Baltazar a adus loteria în România În România, bazele loteriei au fost puse de Baltazar, care a obţinut aprobarea domnitorului Alexandru Moruzi să organizeze o loterie în data de 9 iulie 1793. Un an mai târziu, un alt străin, Michel Becheru, obţinea şi el o autorizaţie, pentru ca, în anii următori, mirajul câştigării unor sume mari de bani să cuprindă tot mai mulţi români. În lipsa unui sistem de joc propriu, românii au jucat la început la jocurile din străinătate. La Oradea, primele jocuri de noroc sunt menţionate pe la 1800, când mai mulţi proprietari ai unor locuinţe sau terenuri şi le-au scos la loterie în speranţa că, astfel, vor reuşi să le vândă... Acest sistem de loterie a fost importat din Germania. Orădenii cumpărau bilete de la Budapesta La sfârşitul anilor 1800, şi în Oradea se consemnează primele trageri loto cu numere. Biletele erau jucate doar de orădenii bogaţi, care erau nevoiţi pentru aceasta să se deplaseze până la Budapesta. Extragerile aveau loc doar o dată, de două ori pe an. După anul 1918, orădenii au început să joace la loteria organizată de Loteria de Stat, înfiinţată în anul 1906, prin Legea Loteriei de Stat promulgată de regele Carol I, aceeaşi persoană care în 1883 interzisese toate jocurile loto. În anul 1934, Loteria de Stat se transformă în Regia Loteriei de Stat. Înainte de război, cel mai mare câştig consemnat la Oradea a fost luat de Karol Kalman. La o extragere de anul nou 1912, orădeanul a reuşit să câştige la loto suma de 20.000 de coroane. Ultimele două premii mari din judeţ sunt consemnate în anul 1992, la Oradea, respectiv acum doi ani, la Marghita. Loteria a salvat fabrici, instituţii şi oameni de cultură De-a lungul anilor, au fost organizate loterii şi de către persoane sau societăţi particulare având diferite scopuri. În România, cea mai veche loterie de acest gen este cunoscută ca fiind cea de la Craiova, din anul 1837. Loteria a fost organizată pentru vânzarea unui conac evaluat la 2.000 de galbeni, adică 22 de miliarde de lei actuali. În 1872, Dimitrie Bolintineanu a fost ajutat să treacă de perioada de mari dificultăţi financiare tot prin organizarea unei loterii, având drept premiu biblioteca şi mobila scriitorului. Biletele câştigătoare au fost adjudecate de Vasile Alecsandri şi de Costache Negri, care le-au înapoiat marelui scriitor. În 1885, Loteria pentru construcţia Ateneului Român, inaugurat în 1886, a emis 500.000 de bilete a câte un leu fiecare, cu deviza "Daţi un leu pentru Ateneu". În acelaşi mod s-au construit alte edificii de referinţă ale Capitalei, printre care Observatorul Astronomic şi Catedrala "Sf. Iosif". Şi la Oradea este cunoscută o asfel de loterie destinată salvării unei întreprinderi locale, în care se produceau tractoare. Aceasta a aparţinut unui industriaş evreu, iar în anul 1938, era în faliment. Deoarece nu s-au oferit persoane care să cumpere acţiunile firmei falimentare, patronul a organizat o loterie, biletul având valoarea unei acţiuni. Cele 5.000 de bilete, respectiv 5.000 de acţiuni, au fost achiziţionate de 3.000 de orădeni. Săptămânal, se joacă după război După cel de-al doilea război mondial, s-au elaborat planuri de loterii noi. Dintre acestea, a fost ales sistemul Loto săptămânal. Prima tragere a avut loc în 25 februarie 1945. Noul sistem era copiat după cel genovez şi consta în alegerea a trei numere din 90. În 1949, prin decretul 420, Regia Loteriei de Stat se transformă în Societatea Comercială de Stat "Loteria de Stat", trecând sub tutela Ministerului Finanţelor. Jocul a fost schimbat, alegându-se cinci numere din 90. În 1954, au apărut primele emisiuni de "Lozuri în plic", realizare originală românească, având mare succes datorită faptului că se ofereau câştiguri "pe loc". În acelaşi an, au fost înfiinţate "Întreprinderea de Stat Pronosport", ce viza concursuri pe bază de pronosticuri sportive, şi "Întreprinderea de Stat Loteria", care se ocupa cu tragerile de numere. Ele au fost unite în 1958. În perioada comunistă, la loterie s-au evitat câştigurile în numerar, oferindu-se, în schimb, excursii, autoturisme, obiecte de folosinţă îndelungată şi chiar apartamente. După Revoluţia din decembrie 1989, Loteria Naţională a trebuit să facă faţă concurenţei cazinourilor şi caselor de pariuri. În 1991, a fost înfiinţată Regia Autonomă a Loteriilor şi Pronosport, iar din 1999, aceasta a devenit Compania Naţională Loteria Română. Din anul 1998, după ce jocurile Bingo s-au cam desfiinţat, românii au reînceput să joace la loto, iar premiile au fost tot mai mari. Câteva milioane de europeni îşi fac din nou speranţe pentru extragerile ce vor avea loc mâine. Şi românii nutresc speranţa că vor reuşi să pună mâna pe cele 2 milioane de Euro care reprezintă câştigul la categoria I la loto 6/49. Pentru aceasta mai au trei şanse, deoarece, în situţia în care nu va exista un câştigător, la sfârşitul lunii, reportul la categoria I va fi împărţit la celelalte categorii.