Astăzi se împlinesc 29 de ani de la producerea celui mai devastator dintre şocurile seismice care au lovit teritoriul României în epoca modernă. Cutremurul din primăvara anului 1977 reprezintă cea mai mare tragedie din ultimele două decenii şi jumătate, soldată cu importante pierderi de vieţi omeneşti. “In cea mai lunga noapte” au murit nu mai puţin de 1.571 de români, dintre care oameni de o însemnătate deosebită pentru ţara noastră. Totodată, 11.300 de persoane au fost rănite. 4 martie 1977, ora 21.21:56, România a fost zguduită de un seism cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Momentele ulterioare au fost marcate de o panică colectivă. Numeroase localităţi, în special cele situate în zona Subcarpaţilor, au fost afectate. Cutremurul a avut efect devastator şi în Craiova, unde multe din clădirile situate în centrul municipiului au fost făcute una cu pământul. Epicentrul seismului a fost în Munţii Vrancei, la 94 de kilometri adâncime, iar magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter. Cel mai afectat oraş din ţară a fost Zimnicea. În Bucureşti, din cauza mişcărilor telurice, s-au dărâmat foarte multe clădiri, printre care Blocul Dunărea şi Scala. Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, scriitorul Alexandru Ivasiuc, cântăreaţa Doina Badea, au fost doar câteva dintre personalităţile care şi-au pierdut viaţa în cataclism. În acea seară pierderile economice s-au ridicat la aproximativ 2 miliarde de dolari, cifra neconfirmată de autorităţile vremii.La acea vreme, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, se afla într-o vizită oficială de prietenie în Republica Federală Nigeria. Ceauşescu a instituit starea de necesitate Ca o primă măsură luată după producerea cutremurului, primul om în stat a dat un “decret prezidenţial cu privire la instituirea stării de necesitate”. Apoi au urmat zile în şir de suferinţă. Intors în ţară, Ceauşescu s-a deplasat în toate localităţile afectate de cutremurul din seara de 4 martie, în cursul zilei de 9 martie ajungând şi la Craiova. Pentru a nu panica şi mai mult populaţia, nu a fost anunţat un bilanţ al pierderilor de vieţi omeneşti. Câţiva ani mai târziu, acesta a fost dat publicităţii: 1.571 de persoane au pierit sub dărâmături, altele 11.300 fiind rănite. La nivelul intregii ţări, peste 33 de mii de locuinţe au fost grav avariate, multe dintre ele fiind distruse în totalitate. Cutremurul din 1977, de 7,2 grade pe scara Richter, a adus României pagube de 2 mld. $, iar specialiştii estimează o mare probabilitate de producere a unui nou cutremur de peste 6,8 grade pe scare Richter în următorii zece ani. Cutremurul din 4 martie 1977 a pus la grea încercare armata şi, în cadrul acesteia, apărarea locală antiaeriană. Acţionând zi şi noapte, armata a contribuit la salvarea de vieţi omeneşti, precum şi înlăturarea distrugerilor. Începând cu anul 1800, cutremurele violente s-au produs în România cu o periodicitate de 30-40 de ani. Pe baza acestor probabilităţi statistice, specialiştii estimează că un eveniment seismic major ar putea avea loc în perioada 2006 - 2016. Bucureştiul nu este pregătit pentru un eventual cutremur comparabil cu cel din 1977, ţinând cont de faptul că există peste două mii de clădiri, construite înainte de 1945, care prezintă un risc seismic ridicat, susţin specialiştii. Dintre cele peste două mii de clădiri expertizate, 115 cu o înălţime de peste cinci etaje au fost încadrate în clasa I de risc seismic, ceea ce înseamnă că prezintă un risc maxim de prăbuşire la un eventual cutremur cu intesitate similară cu cea a seismului din 4 martie 1977 şi necesită efectuarea unor lucrări de consolidare urgente. Cutremurul salvator Cutremurul devastator, anunţat că ar putea avea loc în România undeva după 2006, nu mai reprezintă o ameninţare, după ce buna parte din energiile din scoarţa terestră au fost eliberate în urma seismului din Pakistan, unde acţionează aceeaşi placă tectonică pe care se află şi România, a declarat directorul Institutului National de Fizică a Pământului, Gheorghe Marmureanu. "Dupa cutremurul din Asia s-a creat o situaţie optimistă pentru România, întrucât s-a consumat extrem de multă energie în acea zonă a lumii şi atunci noi suntem încă departe de eventualitatea unui seism major", a afirmat Marmureanu. Directorul INFP a reiterat că, în condiţiile date, cutremurul devastator, anunţat că ar putea avea loc în România undeva după 2006, nu mai reprezintă o ameninţare. "Pot fi nişte cutremure sub 7 grade Richter, cu epicentrul în Vrancea, dar acestea nu vor fi catastrofale", susţine Marmureanu. Secolul trecut, în România, s-au produs mai multe cutremure, cele mai grave fiind cel de la 10 noiembrie 1940 şi la 4 martie 1977 cu o magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter. Din punctul de vedere al pierderilor umane, cutremurul din 1977 a reprezentat cel mai violent fenomen natural care a lovit România în secolul al XX-lea.