Şi banul public este ochiul dracului Modul în care sunt cheltuiţi banii publici de către instituţiile bugetare şi agenţii economici cu capital de stat bihoreni pe parcursul unui an este strict verificat de către controlorii Curţii de Conturi. În 2004, aceştia au analizat legalitatea cheltuirii a peste 9000 de miliarde lei, ceea ce înseamnă aproximativ 80% din volumul fondurilor bugetare din judeţ cheltuite pe parcursul unui an, valoarea pagubelor constatate depăşind 60 miliarde lei. Cei mai mari consumatori sunt primii nepăsători Pe parcursul anului 2004, Camera de Conturi Bihor a călcat pragul a 272 de instituţii bugetare şi agenţi economici cu capital de stat, dintre cele peste 420 câte îşi desfăşoară activitatea în momentul de faţă pe teritoriul judeţului Bihor. La finalul acestora, au fost constatate pagube (venituri nevirate la stat şi alte abateri de natură financiar-contabilă) de peste 60 miliarde de lei, aproximativ 45% din suma respectivă fiind deja recuperată în timpul controlului. Concluzia care se conturează la finalul acţiunii de verificare este că Primăria Oradea, Universitatea, Consiliul Judeţean Bihor şi Casa de Asigurări de Sănătate sunt şi cei mai mari consumatori de bani publici din judeţ, dar şi "campioni" în ceea ce priveşte nerespectarea obligaţiilor bugetare. De exemplu, Primăria şi Universitatea din Oradea se pot "mândri" că au faultat prevederile legale în mai multe privinţe, pagubele ce trebuie recuperate în cazul acestora fiind de ordinul miliardelor. Şi pentru că nu au fost achitate în timpul controlului, dosarele se află acum pe rolul instanţei de contencios administrativ din cadrul Tribunalului Bihor. Alte instituţii bihorene care au călcat strâmb în 2003 în ceea ce priveşte chivernisirea banului public sunt Consiliul Judeţean, Casa de Asigurări de Sănătate, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor, Administraţia Socială Comunitară Oradea, Direcţia pentru Protecţia Copilului Oradea, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai", Filarmonica de Stat Oradea, Spitalul Judeţean, Spitalul de Neuropsihiatrie, RA OTL, Direcţia Agricolă şi pentru Dezvoltare Rurală, precum şi o serie de primării, printre care cele din Aleşd, Marghita, Sânmartin, Budureasa, Cherechiu, Remetea, Oşorhei, Lăzăreni, Lazuri de Beiuş, Girişu de Criş, Sălacea, Boianu Mare etc. Unii mai persistă în greşeli O primă constatare la care a ajuns conducerea Camerei de Conturi Bihor la finalul acestor acţiuni ar fi că, de la an la an, numărul unităţilor care primesc descărcare de gestiune de la Curtea de Conturi este relativ constant sau chiar în creştere. "Cred că putem vorbi despre creşterea responsabilităţii în legătură cu cheltuirea banului public. Cu toate acestea, există încă destul de multe unităţi care an de an nu au primit descărcare de gestiune pentru că au avut abateri în cheltuirea resurselor publice", ne-a declarat Ioan Gheorghe Ţara, director al Camerei de Conturi Bihor. În opinia domniei sale, cauzele care determină această situaţie nu sunt deloc puţine. "În multe cazuri cred că avem de-a face cu o iresponsabilitate a consiliilor locale în legătură cu modul de întocmire a bugetelor de venituri şi cheltuieli şi cu alocarea unor resurse publice pe anumite domenii de activitate, cum ar fi reparaţiile de clădiri şi drumuri, dar mai ales pentru activităţile sportive. Apoi, o altă cauză ar fi lipsa unui personal cu pregătire corespunzătoare, în special la primăriile orăşeneşti şi comunale, dar şi în învăţământ sau sănătate", conchide directorul Camerei de Conturi Bihor. Ca de fiecare dată, pe lângă măsurile de tragere la răspundere în vederea recuperării prejudiciilor şi virării la stat a sumelor cuvenite, în toate cazurile, prin rapoartele de control întocmite, ordonatorilor de credite şi consiliilor locale le-au fost transmise recomandări şi sugestii care să contribuie la creşterea performanţei utilizării banilor publici. Dar se pare că pentru unii tot degeaba...