Pe lângă fiecare Curte de Apel din România funcţionează, conform legii, o comisie de cercetare a averilor, care investighează dacă bunurile şi valorile dobândite de demnitari, magistraţi, funcţionari publici sau de persoane cu funcţii de conducere au fost realizate sau nu din venituri legale. Toate dosarele au fost clasate Cererea de cercetare a averii poate fi înaintată de către procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de conducătorul autorităţii publice la care a funcţionat sau funcţionează cel a cărui avere este supusă cercetării ori chiar de către persoanele care ocupă funcţii sau demnităţi publice şi cărora li s-au adus imputări publice cu privire la provenienţa averii pe care o deţin. De asemenea, procurorul general poate fi sesizat de orice cetăţean care are cunoştinţă şi care furnizează indicii certe că o persoană a dobândit bunuri de valoare pe care nu le-ar fi putut dobândi pe căi licite. O astfel de comisie funcţionează încă din anul 1996 şi pe lângă Curtea de Apel Oradea, dar dacă avem în vedere rezultatele sale, a avut mai mult o activitate formală. Astfel, comisia de cercetare a primit, între anii 1997-2001, doar 13 sesizări. Nici una dintre acestea nu vizau, însă, vreun ales local, demnitar sau magistrat, cei pe numele cărora au fost făcute aceste sesizări fiind, în majoritate, angajaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor. Printre persoanele pe numele cărora au fost făcute sesizări se numără Marin Cornea, Viorel Gavriluţ, Şimon Viorel, Ion Osoianu, Augustin Dudaş, Dumitrel Şerban, Vasile Suciu, Ioan Moroşan sau Emil Damian. În ultimii patru ani, o singură sesizare Dacă celelalte comisii din ţară au rezolvat sesizările primite, fie prin trimiterea lor în instanţă, fie prin remiterea spre completare, comisia orădeană a clasat pur şi simplu toate cauzele, fiind printre puţinele comisii din ţară care a ales această cale. Astfel, în comparaţie cu comisiile din Constanţa, Braşov sau Craiova, care au trimis în instanţă mai multe persoane, cea din Oradea s-a spălat pe mâini şi a clasat toate sesizările, întemeiate sau nu. Mai mult, între anii 2001-2005, Comisia de cercetare a averilor a primit numai o sesizare, care, în momentul de faţă, se află pe rol. Greu de crezut este însă faptul că în toată această perioadă nu s-a găsit nimeni care să facă o cerere de cercetare a unor demnitari sau magistraţi orădeni, care de-a lungul timpului au fost în mijlocul unor adevărate scandaluri privind averea uneori fabuloasă pe care o deţin şi modul în care a fost obţinută aceasta. Singura sesizare înregistrată în ultimii patru ani îl priveşte pe Ioan Lascău, fostul director al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor. Acuzaţiile procurorilor anticorupţie împotriva acestuia includ săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, spălare de bani, bancrută frauduloasă, evaziune fiscală, fals şi abuz în serviciu, motiv pentru care PNA a solicitat comisiei cercetarea averii acestuia şi modul în care ea a fost dobândită.