Statutul constituţional al preşedintelui şi al primului ministru îi obligă să îşi aleagă forme adecvate de exprimare, astfel încât, criticile pe care le fac la adresa unor puteri ale statului să nu fie considerate elemente ce ar putea genera conflicte juridice. Cu toate că starea tensionată dintre autoritatea publică şi autoritatea judecătorească nu a generat un conflict juridic de natură constituţională, totuşi, Curtea Constituţională consideră că este "reală susţinerea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), referitoare la faptul că şeful statului şi premierul, în repetate rânduri, au criticat unele aspecte ale activităţii de înfăptuire a justiţiei". "Nu se poate reţine însă că a fost vizată activitatea judecătorească, în ansamblu, ca una dintre puterile statului, ci că au fost vizate doar unele dintre instanţele judecătoreşti, ori unii dintre judecători, ca reprezentanţi ai acestei puteri", se arată în motivarea deciziei 435 a Curţii Constituţionale (CC), din 26 mai 2006, făcută publică, ieri. De asemenea, Curtea Constituţională a stabilit că nu există elemente concrete din care să rezulte că starea conflictuală, verbală dintre preşedintele României şi autoritarea jduecătorească ar fi produs efecte juridice de natură să conducă la un blocaj instituţional ori să împiedice exercitarea prerogativelor constituţionale ale vreunei autorităţi publice. În final, Curtea subliniază că libertatea de exprimare şi de critică este indispensabilă democraţiei constituţionale, însă ea trebuie să fie respectuoasă, chiar şi atunci când exprimă o atitudine critică fermă. "Întrucât independenţa autorităţii judecătoreşti este garantată prin Constituţie, Curtea consideră că este imperioasă o protejare efectivă a magistraţilor împotriva atacurilor şi denigrărilor de orice natură ar fi ele, aceasta cu atât mai mult cu cât magistraţii care sunt lipsiţi de orice drept de replică în legătură cu activitatea lor ar trebui să poată conta pe sprjinul celorlalte puteri ale statului, cea legislativă şi cea executivă", se arată în motivarea CC. În 26 mai, Curtea Constituţională a stabilit că declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu şi ale premierului Călin Popescu Tăriceanu referitoare la problemele din justiţie nu au generat conflicte juridice de natură constituţională între autoritatea publică şu autoritatea judecătorească Curtea Constituţională a fost sesizată, în 4 aprilie, de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte şi preşedintele Traian Băsescu şi primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu, pe de altă parte. În cuprinsul cererii se arăta că "preşedintele României a făcut, în repetate rânduri, afirmaţii generalizatoare la adresa justiţiei şi a magistraţilor, în general, referindu-se la incompetenţă, independenţa faţă de lege şi un înalt grad de corupţie". Totodată, s-a apreciat că acest conflict juridic de natură constituţională nu rezidă "în existenţa acestor declaraţii grave, ci în efectele lor juridice, fiindcă ele constituie factori de natură să genereze un dezechilibru între puterile statului şi chiar un blocaj instituţional".