Super-statul european are nevoie de o super-fundaţie constituţională şi juridică. Tratatul de la Lisabona reflectă noile fundamente constituţionale care vor reglementa în viitorul apropiat funcţionarea Uniunii Europene. Explicarea Tratatului şi diseminarea ideilor novatoare pe care le conţine a fost motivul principal al organizării unei conferinţe la Universitatea din Oradea având ca temă "Tratatul de la Lisabona şi rolul României în procesul de aprofundare a integrării europene."

 

Evenimentul a fost organizat în colaborare cu cinci instituţii: Departamentul pentru Afaceri Europene din cadrul Guvernului României, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) - Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, Clubul Academic de Studii Europene, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii din Oradea, precum şi Prefectura Bihor. După mesajul rectorului Cornel Antal, pro. univ. dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu, decanul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, ţinut o prelegere introductivă despre subiectele care vor fi abordate în conferinţă.

"Teza fundamentală pe care o apărăm şi pe care am prezentat-o în mai multe lucrări publicate deja de-a lungul anilor este aceea că Tratatul de la Lisabona este o revenire la textul Constituţiei în scopul creării unei viitoare Uniuni capabile să facă faţă provocărilor interne şi internaţionale", a arătat decanul Bărbulescu.

A conferenţiat de asemenea şi subsecretarul de stat din cadrul Departamentului de Relaţii Internaţionale, Andrei Popescu, care deţine funcţia de agent al Guvernului României la Curtea de Justiţie a UE şi Tribunalul UE. Moderatorul primei părţi a întâlnirii a fost Ioan Horga, decanul Facultăţii de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale din Universitatea Oradea. Prefectul Gavrilă Ghilea a avut şi el o scurtă intervenţie după care a părăsit conferinţa.

Conferinţa s-a derulat pe trei secţiuni simultane având ca teme "Noile provocări la adresa spaţiului administrativ european", "Perspectivele creşterii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii" şi "Spaţiul public european - o Europă a cetăţenilor".