Un nor negru s-a abătut peste existenţa de 180 de ani a Arhivelor Naţionale, modificarea Legii Arhivelor, la propunerea a doi parlamentari UDMR, punând în pericol, mai ales în zona Transilvaniei, însăşi fiinţa naţională. Proiectul de lege se va afla astăzi pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, camera decizională, în procedură de urgenţă.

În urmă cu mai bine de un an şi jumătate, doi deputaţi UDMR, Kerekes Károly şi Máté András-Levente, au propus modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr.16/1996. În acest moment, documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României nu pot fi retrase decât dacă "au fost predate în custodie", cei doi parlamentari solicitând completarea legii cu sintagma "sau preluate în mod abuziv". Prin această modificare se creează un precedent periculos pentru arhivistica românească, bisericile putând revendica toate documentele pe care aceste instituţii centrale ale statului le-au creat de-a lungul veacului, cum ar fi, de exemplu, registrele de stare civilă. Conform proiectului, aceste acte, cu valoare genealogică, istorică, dar şi juridic-practică, păstrate acum unitar la Arhivele Naţionale, pe servicii judeţene şi localităţi componente, după actuala împărţire teritorială ar urma să fie separate iarăşi pe culte şi distribuite, centralizat, structurilor de conducere ale cultelor (ortodox, greco-catolic, romano-catolic, reformat, evanghelic etc.), în prejudiciul publicului interesat. "Pierdem cele mai importante documente din Evul Mediu. Nici Polonia, nici Ungaria nu au dat fondurile de arhivă înapoi. Doar România vrea să iasă în evidenţă. Toate fondurile şcolilor confesionale, cele de stare civilă, fondurile parohiilor, protopopiatelor şi episcopiilor vor fi pierdute. Fondurile familiilor nobiliare, cneji şi voievozi români, care în secolul 15 au fost nevoiţi, pentru a-şi păstra drepturile nobiliare, să treacă la catolicism, acum toate aceste documente vor fi ascunse cercetării românilor care vor dori să cunoască trecutul străbunilor lor. Este un atentat la istoria naţională. Cercetătorii români nu-şi vor mai putea căuta înaintaşii în documentele din Evul Mediu, documente care provin din surse maghiare pentru Transilvania", a precizat prof. univ. dr. Mihai Drecin. Pericolul mare este că cercetătorii români nu vor mai avea acces la arhive. În plus, odată predate aceste fonduri cultelor, şansele de a verifica dacă aceste instituţii dau dovadă de responsabilitate în ce priveşte păstrarea documentelor sunt nule. "Se pierd informaţii valoroase despre comunităţile româneşti. Accesul cercetătorilor va fi limitat în arhivele acestor instituţii bisericeşti. De asemenea, o altă prevedere greu de realizat ţine de obligaţia de microfilmare pentru fiecare document ce urmează a fi predat care va rămâne în administrarea Arhivelor Naţionale. Avem un singur atelier la Bucureşti, iar numai pentru Transilvania avem nevoie de 30 de ani pentru microfilmare", ne-a precizat Mihai Georgiţă, inspector superior în cadrul Arhivelor Naţionale - Serviciul Judeţean Bihor.

Proiectul de lege se va afla astăzi în Camera Deputaţilor şi va intra pe procedura de urgenţă, aceasta fiind şi cameră decizională.