De anul trecut, din luna martie, Institutul de Piscicultură şi Irigaţii din Ungaria în colaborare cu Universitatea din Oradea a derulat un proiect de anvergură prin care s-a urmărit existenţa şi impactul produselor farmaceutice asupra ecosistemului Bazinului Crişurilor.  

Proictul transfrontalier „Studiul proprietăţii de acumulare al diferitelor medicamente şi metaboliţi asupra ecosistemului Bazinului Crişurilor", are o valoare de 160 de mii de euro (Contribuţia Universităţii din Oradea a fost de 80 de mii euro), a început în luna martie a anului trecut şi s-a încheiat luna aceasta. În cadrul lui au fost făcute studii asupra acumulării produselor farmaceutice (antibiotice şi antiinflamatoare nesteroidice) şi a metaboliţilor acestora în ecosistemul acvatic al Bazinului Crişuri. Antibioticele (din clasa: tetraciclinei, sulfometazinei şi nitrofuranului) şi antiinflamatoarele (diclofenac, ibuprofen, ketoprofen, naproxen, acetaminophen, indomethacin) au fost monitorizate în: apă, sediment, vegetaţie, bentos şi peşti. Proiectul a scos la iveală aspecte legate de un lucru îmbucurător pentru ecosistemul acvatic al Bazinului Crişuri şi totodată pentru locuitorii judeţului Bihor: în apele Crişurilor concentraţia metaboliţilor de medicamente este mai mică decât cea cunoscută din literatura de specialitate pentru unele ape curgătoare şi lacuri naturale, însă a fost relevat faptul că în sediment, în organismele bentonice şi în unele plante au loc acumulări de xenobiotice (antibiotici, antiinflamatori nonsteroidici şi metabolici ai acestora). "În majoritatea punctelor de prelevare a probelor situate în amonte de localităţi au fost măsurate concentraţii mai mici decât în aval de localităţi, în apropierea deversărilor de ape uzate. Din datele noastre se poate vedea că acest tip de poluare nu influenţează calitatea apei râului, deoarece din determinările efectuate s-a înregistrat o scădere a poluării la câţiva kilometri în aval de deversarea apelor uzate. În ceea ce priveşte probele de sedimente s-a observat o acumulare a medicamentelor (atât antibiotice cât şi antiinflamatoare)", a spus directorul proiectului Gyongyosine Papp Zsuzsanna.

Cercetările ar trebui continuate

Deşi proiectul s-a încheiat specialiştii care au lucrat în cadrul lui speră că cercetările lor vor sta la baza altor proiecte asemănătoare. "Rezultatele la care am ajuns ar trebui să devină baza de la care să pornească alte cercetări importante prin care, pe de o parte să se asigure monitorizarea permanentă a situaţiei, iar pe de altă parte să se studieze şi efectul pe care îl au produsele farmaceutice asupra ecosistemului", a spus şi Alexandrina Fodor, specialist în chimie analitică de la Universitatea din Oradea. Printre rezultatele proiectului s-au numărat elaborarea unei prezentări a  cercetărilor efectuate şi ale rezultatelor obţinute, elaborarea de publicaţii în reviste ştiinţifice internaţionale cu factor de impact, elaborarea de publicaţii în alte reviste şi/sau conferinţe de nivel internaţiomnal şi naţional şi elaborarea unei propuneri pentru Staţiile de Epurare a apei pentru îmbunătăţirea performanţelor acestora.