Oficialităţile din Săcueni au inaugurat recent, în curtea Şcolii din Cubulcut, două monumente din lemn, primul reprezentând un cal, un simbol al luptei pentru libertate, al doilea este bustul lui Vasarvi Pal, supranumit "micul Kossuth".

Evenimentul organizat pe data de 16 aprilie a.c. de către Primăria Săcueni împreună cu Asociaţia Pro Cubulcut s-a bucurat de o prezenţă numeroasă din partea unor oficialităţi, cum ar fi consulul Ungariei la Cluj-Napoca, Szilagyi Matyas, consilierul judeţean Gavrucza Tibor, primarul din Ciuhoi, Zatyko Istvan, profesorul Rakoczi Lajos, preşedintele Asociaţiei Pro Cubulcut etc. În curtea Şcolii din Cubulcut a avut loc inaugurarea a două monumente din lemn de stejar, primul reprezentând un cal, iar al doilea un bust al unuia dintre controversaţii comandanţi ai armatelor ungare din timpul Revoluţiei Paşoptiste, Vasarvi Pal. De profesie istoric şi filozof, Vasarvi era fiul unui preot rutean greco-catolic de pe Nir, judeţul Satu Mare. El a fost deznaţionalizat şi maghiarizat prin şcoală şi a îmbrăţişat cu mare entuziasm şi cu desăvârşire idealurile politice ale generaţiei paşoptiste maghiare. Pentru entuziasmul şi elocvenţa cu care a vorbit publicului maghiar la începutul revoluţiei din Ungaria, a fost supranumit "micul Kossuth". "Deşi este un revoluţionar convins şi iubitor de libertate, el nu ezită a lupta împotriva moţilor, care îşi apără cu desperarea din urmă căminele oropsite. Vasarvi este un naţionalist fervent. Pentru el libertatea se confundă cu visul Marelui Stat Maghiar, iar drepturile naţionale trebuie să facă loc exclusiv naţiunii dominante (maghiare - s.n.)", scrie renumitul istoric Silviu Dragomir, în monografia sa "Avram Iancu", apărută la Editura Ştiinţifică în anul 1965. Acesta aminteşte că, în condiţiile în care în primăvara anului 1849 Garnizoana ungară de la Huedin se vede paralizată, Guvernul îi trimite în aprilie forţe proaspete sub comanda "unui patriot cu faimă" Vasvari Pal. Ajuns la Huedin, el a început operaţiunile împotriva românilor din munţi. În luna mai a participat la atacurile de pedepsire asupra localităţilor româneşti Lăpuşteşti, Jurcuţa de Sus şi Jurcuţa de Jos. În ziua de 6 iulie 1849, în zona Mărişel, într-un defileu, femei şi fete, conduse de Pelaghia Roşu, mama unuia dintre tribunii lui Avram Iancu, au atacat cu pietre armata maghiară, oprind înaintarea. În această bătălie, comandantul ungar îşi pierde viaţa. "Neungur, rutean maghiarizat, ca mulţi alţi generali şi comandanţi ai Armatei Revoluţionare Maghiare a lui Kossuth, în frunte cu generalul maghiar de origine poloneză Joseph Bem, s-au purtat mişeleşte cu ţăranii români, omorându-i pentru cauza unei Ungarii în graniţele feudale care nu ţinea cont de dreptul celorlalte naţiuni, aşa cum ideile paşoptiste franceze şi germane le-au lansat în restul Europei", ne-a declarat prov. univ. dr. Mihai Drecin. Organizatorii evenimentului consideră că această inaugurare este un mod de a celebra o personalitate care are legătură cu zona Cubulcut. "Pentru că Armata Ungară condusă de Kossuth nu avea soldaţi, a organizat mai multe centre de recrutare. Unul dintre ele era la Cubulcut. Unul dintre locotenenţi era Vasvari, profesor de istorie. El a fost comandantul acestor trupe de eliberare, care s-au luptat cu trupele autohtone. Cum în acea perioadă era învălmăşeală, probabil că erau şi trupe româneşti în aceste trupe autohtone", a precizat profesorul Rakoczi Lajos, preşedintele Asociaţiei Pro Cubulcut, care a adăugat că Vasvari a "sprijinit un ideal de suveranitate".