Despre Iuliu Maniu se vorbeşte mult şi se face puţin. Dacă oasele marelui român transilvan şi martir au rămas îngropate într-un loc neştiut, singura sa moştenire pământeană este lăsată de izbelişte. Casa memorială din Bădăcin (Sălaj) este în pericol de a se autodemola. Ani de zile niciun guvern democrat nu a găsit de cuviinţă să aloce bani pentru amenajarea unui muzeu în casa celui care a fost unul dintre părinţii fondatori ai României Mari, prim-ministru al României, martir pentru democraţie şi libertate în puşcăriile comuniste.

Conacul din Bădăcin a fost lăsat prin testament de către Iuliu Maniu, împreună cu domeniul familiei, Episcopiei greco-catolice din Oradea, fiind în administrarea Parohiei greco-catolice din sat. În acest moment, Casa memorială „Iuliu Maniu" din Bădăcin este monument istoric memorial, înscris în Lista monumentelor istorice cu codul SJ-II-m-B-05012. Doctor în Ştiinţe Juridice, Iuliu Maniu provenea dintr-o familie de magistraţi, personalităţi care şi-au legat numele de lupta pentru emanciparea naţională a românilor din Ardeal. Conacul a fost construit în anul 1879 de către avocatul Ioan Maniu, tatăl său. Importanţa monumentului este dată de valoarea memorială - conacul fiind de fapt o casă ţărănească mai mare, opulenţa nefiind caracteristică familiei Maniu. Cu rădăcini vechi, familia a fost înnobilată în anul 1699 prin Diploma imperială dată de împăratul Leopold I al Imperiului Habsburgic pentru Laurenţiu Man şi fiul acestuia, Ilie - răsplată pentru serviciile militare aduse coroanei imperiale. Ilie Man a avut şase băieţi, unul dintre aceştia fiind strămoşul direct al lui Iuliu Maniu. Tatăl său, Ioan Maniu era nepotul lui Simion Bărnuţiu, luptător pentru cauza românilor ardeleni la 1848. Clara Maniu, mama lui Iuliu Maniu, era fiica vicarului Silvaniei, Demetriu Coroianu şi a îndeplinit funcţia de preşedintă a Reuniunii Femeilor Române Sălăjene timp de 16 ani.

Casa memorială „Iuliu Maniu" nu este funcţională în prezent, orice activitate fiind interzisă datorită faptului că prezintă pericol public. Clădirea s-a degradat continuu şi prezintă pericol de prăbuşire parţială în anumite zone unde s-au produs infiltraţii majore de apă în pereţi, acoperişul fiind aproape în totalitate degradat. După anul 1947, când Iuliu Maniu a fost arestat, casa a fost transformată pe rând în depozit de îngrăşăminte chimice, sediu de gospodărie mixtă, tabără pentru copii, cămin pentru copii cu handicap sever. După mutarea căminului de copii în clădiri alăturate donate de o congregaţie creştină din Germania, în clădire nu s-au mai realizat reparaţii. În jurul Casei memoriale  funcţionează astăzi „Căminul pentru copii cu handicap sever", care îngrijeşte peste 100 de suflete cu dizabilităţi severe. Casa este construită din materiale tradiţionale - lemn, cărămidă şi parţial din cărămidă nearsă. Din această cauză, procesul de deteriorare este extrem de rapid.

Apel către români

Parohia greco-catolică Bădăcin, care este administrator al clădirii, nu are putere financiară pentru susţinerea execuţiei lucrărilor de consolidare, drept pentru care a lansat proiectul „Refuncţionalizarea casei memoriale «Iuliu Maniu» între istorie, memorie şi prezent", iniţiat pentru a salva de la distrugere un monument istoric şi pentru a-l promova. Cu sprijinul Episcopiei greco-catolice Oradea s-a finanţat proiectul de consolidare şi reabilitare. Cei care vor să salveze şi să păstreze o parte din istoria neamului românesc pot face donaţii în conturile deschise de Parohia greco-catolică Bădăcin: Lei -RO22RZBR0000060002085400; Euro-RO18RZBR0000060002899205; Dolari - RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730 deschise la Raiffeisen Bank, Agenţia Şimleu-Silvaniei, jud. Sălaj, str. 1 Decembrie, nr. 5, Parohia greco-catolică Bădăcin.

Iuliu Maniu, scurtă biografie

Iuliu Maniu (n. 8 ianuarie 1873, Bădăcin  - d. 5 februarie 1953, închisoarea Sighetu Marmaţiei) a fost unul dintre cei mai prestigioşi oameni de stat din România, un luptător pentru cauza românilor ardeleni. A fost principalul artizan al Marii Unirii din 1 decembrie 1918, prim-ministru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei desprinsă din Imperiul Austro-Ungar şi până la unirea administrativă cu Regatul României.  A fost prim-ministru al României în perioada interbelică în trei guverne, preşedintele Partidului Naţional Român între anii 1919-1926, preşedinte al Partidului Ţărănesc în perioada 1926-1933 şi 1937-1947, membru de onoare al Academiei Române din anul 1919. Cariera lui politică s-a întins pe parcursul a 56 de ani. Iuliu Maniu s-a numărat printre marii oameni de stat ai României, care a luptat pentru apărarea democraţiei şi împotriva sovietizării ţării, devenind simbolul rezistenţei anticomuniste. A fost condamat la închisoare pe viaţă pentru „înaltă trădare" de către regimul comunist, fiind închis la penitenciarul din Galaţi în 27 noiembrie 1947. În august 1951 este transferat la teribila închisoare din Sighetu Marmaţiei. Iuliu Maniu s-a stins din viaţă la 5 februarie 1953, fiind îngropat în secret, cel mai probabil în Cimitirul Săracilor, de la marginea oraşului Sighet.

 Parteneri

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj, Fundaţia Academia Civică (Ana Blandiana), Centrul de Cultură şi Artă Sălaj, Fundaţia „Corneliu Coposu” Bucuresti, Primăria Şimleu Silvaniei, Primăria Pericei, Asociaţia Creştină România de Mâine Bucureşi, Magazin Sălăjean, Crişana, Sălajul Pur şi Simplu, Vocea Transilvaniei, Gazeta de Cluj, Adevărul, Agerpres