Bust donat de bihoreni, pus "la umbră" în Budapesta - Eminescu, din nou în debara
În 1993 Bihorul dona un bust al lui Eminescu Institutului Cultural Român din Budapesta. Aplasat în faţa imobilului, la vedere, bustul a fost mutat în 2008 "din motive estetice". Regizorul orădean Ion Ieremia, fost director al Institutului Cultural Român (ICR) de la Budapesta şi al Teatrului Naţional "Mihai Eminescu" din Timişoara a rămas consternat când a aflat că statuia lui Mihai Eminescu a fost reamplasată „într-o debara" acuzând conducerea ICR de rea-credinţă.
În 1993, pe 15 ianuarie, pe vremea când Ion Ieremia exercita funcţia de director al ICR Budapesta, într-un cadru festiv, a avut loc inaugurarea statuii lui Mihai Eminescu, fiind amplasată atunci în faţa curţii de la intrarea în instituţie. La eveniment au participat atunci prefectul judeţului Bihor de la acea vreme, primarul municipiului Oradea, Viorel Horj, director al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor, Constantin Mălinaş, directorul Bibliotecii judeţene "Gheorghe Şincai" Bihor, dar şi ministrul Culturii din Basarabia, Ion Ungureanu. "Statuia a fost în patrimoniul Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, care prin eforturile depuse de Viorel Horj şi Constantin Mălinaş a ajuns la Budapesta, în faţa ICR de acolo. Bustul lui Eminescu a fost aşezat pe un soclu de marmură de la Vaşcău, înalt de aproximativ 1.80 metri. Cu ajutorul generalului Cârjan, pe atunci şeful poliţiei bihorene, am reuşit să facem rost de marmură şi să transportăm soclul la Budapesta. Eu sunt de părere că i-am găsit un loc perfect, cu ieşire la stradă, să fie la vedere. Am fost consternat când am auzit că statuia a fost reamplasată şi mutată mai în spate, astfel încât să nu mai fie la vedere. După părereea mea, prin această acţiune, actulala directoare a ICR Budapesta, Brânduşa Armanca l-a minimalizat pe Eminescu în buna tradiţie patapieviciană. Aşadar, a inventat o debara, un loc unde să-l ascundă pe Eminescu la Budapesta", ne-a spus regizorul Ion Ieremia.
Mutat din motive estetice
Poziţia conducerii ICR Budapesta, prin glasul Brânduşei Armanca, este că mutarea statuii a fost necesară din motive estetice şi de păstrare în condiţii mai optime a bustului lui Eminescu. "Bustul poetului Mihai Eminescu a fost mutat în vara anului 2008 de la intrarea în curtea ICR Budapesta pe frontispiciul clădirii din raţiuni dictate de conservarea acestuia şi din raţiuni estetice. În locul soclului iniţial din beton placat cu plăci de marmură, soclu de circa cinci ori mai înalt decât bustul în sine, s-a ales un soclu-consolă din marmură masivă, ancorat cu buloane pe frontispiciul clădirii şi inscripţionat. În urma consultărilor cu artişti plastici români cât şi cu ambasadorul României de la acea vreme, s-a adoptat soluţia aşezării la nivelul privirii pentru evidenţierea artistică a bustului, pus în umbră până atunci de disproporţia majoră dintre soclu şi opera de artă. Dealtfel, prin depreciere treptată, plăcile soclului iniţial au căzut fiind înlocuite cu plăci neidentice, fapt care a contribuit la degradarea aspectului. Prin reamplasare s-a reuşit atât redarea valorii estetice, cât şi prezervarea acestui monument, important atât pentru Judeţul Bihor şi pentru Institutul Cultural Român de la Budapesta, cât şi pentru întreaga comunitate românească. Efortul domnilor Viorel Horj şi Constantin Malinas, amfitrionii acestui moment, este în continuare apreciat de către mulţi dintre invitaţii sau vizitatorii Institutului care doresc să se imortalizeze lângă bustul poetului naţional, după cum poate fi văzut şi în pozele ataşate. Manifestări estivale desfăşurate pe peluza din faţa institutului au prilejuit alte ocazii de aducere în faţa publicului a bustului poetului", precizează prof.univ.dr. Brânduşa Armanca, director ICR Budapesta.
Regizorul orădean nu iartă gestul
La rândul său, Ion Ieremia spune că ceea ce a făcut Brânduşa Armanca este un lucru de neiertat şi că urmează să ia măsuri. "Voi susţine săptămâna viitoare o conferinţă de presă la Timişoara pentru a arăta cine este această Brânduşa Armanca, timişoreancă dealtfel. Ea scria înainte la un ziar comunist din Timişoara, iar după Revoluţie s-a mutat la un ziar de limba maghiară. Adică, cu alte cuvinte, dânsa a purtat rubaşcă înainte de 1989, iar mai apoi a schimbat-o cu o pălărie de cowboy. A fost şi ea la inaugurarea statuii ca ziarist. Mi-a cerut un interviu pe care nu i l-am acordat, ştiind foarte bine ce hram poartă. Totodată, la Timişoara voi reînnoi cererea către administraţia publică locală de acolo pentru ridicarea statuii lui Mihai Eminescu în faţa Teatrului Naţional din municipiu, instituţie ce îi poartă numele poetului nostru naţional. Acest fapt mi-a fost amânat de primarul Timişoarei de 16 ani încoace, lucru innceptabil, mai ales că eram dispus să ridic statuia pe banii mei", a adăugat Ion Ieremia.
Revenind la chestiunea cu mutarea statuii lui Eminescu de la Budapesta, Ion Ieremia spune că va cere o audienţă la noul prefect al judeţului Bihor pentru a discuta cu acesta cum poate fi rezolvată această problemă, deoarece statuia provine touşi din patrimoniul judeţului nostru.
Culturnicilor oradeni, nu ati putea pentru o clipa sa va amintiti ca si noi, femeile facem cultura, poate unele dintre noi mai bine decat voi. Ca poate si voi sunteti produsul unor femei? Atunci va rog sa nu ne ignorati dand dovada de misoginism, ca sa nu zic de provincialism si sa va adresati tuturor prin: doamnelor, domnilor si copii.
Initial am crezut ca intr-adevar, bustul lui Eminescu, care de fapt e doar un cap, pentru a fi cat mai exacti a fost ascuns vederii. Comentariile de mai jos si fotografiile m-au convins de contrariu. In primul rand ca asa cum se vede din poze este nu numai inserat perfect in peisaj, culoarea soclului fiind una eleganta dar permite si celor care intr-adevar iubesc cultura romaneasca sa se imortalizeze langa aceasta statuie. Fotografia festivista cu discursul din preajma statuii m-a facut sa inteleg de ce a fost mutat, si de ce soclul acela era nepotrivit. Asa cum a fost finisat, inca de la inaugurare, cu urmele de ciment la imbinarea dintre placi arata ca interiorul unui wc public. Privind de asemenea culorile institutului, acum statuia lui Eminescu se integreaza cu bun simt in peisaj, chiar daca asta ii face pe unii sa creada ca ar fi potrivit pentru o vaza de flori. Daca acum arata ca o vaza de flori, al carei rol e sa nu iasa in evidenta, inseamna ca inainte intregul ansamblu, cu soclul alb arata ca o oala de noapte. In care, o minte nastrusnica poate daca vrea sa puna si o floare.
Asa de bine l-au asezat pe Eminescu acolo, domnilor, incat pare a fi o vaza pentru flori.
Doamna director Brandusa, Asa cum predecesorii mei comunisti declarau la un moment dat asa declar si eu acum: Am fost un dobitoc! Si cred ca si beat pe deasupra. Acum insa cand sunt treaz, va cer iertare ca v-am suparat cu acest articol pe care l-a publicat alt dobitoc, care n-are ce face, numitul Bogdan Onita.Va promit insa ca n-am sa mai fac altadata. Drept pedeapsa m-am tuns la zero si am bagat 100 de flotari si 98 de abdomene. Cu deosebit respect, ai dumneavoastra fost director (muscat de capuse)si ziaristu' lu peste, Nelu si Onanistu'
Textul din imagine nu corespunde... pentru Crişana? Citiţi-l pe blogul meu personal