Fostul şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor, Viorel Comăniţă - anchetat recent într-un dosar de evaziune fiscală - a declarat că riscul subevaluării este foarte puţin prezent în cazul operaţiunilor vamale cu marfuri denumite generic "marfuri alimentare".

El a explicat că taxele vamale nu au un nivel ridicat, deoarece sunt implementate măsuri de taxare specifice la nivel UE în funcţie de ţara de origine/destinaţie (valori forfetare de import, stabilite la nivel comunitar prin TARIC-Customs Tariff Database), iar unele dintre aceste marfuri fac obiectul unor acorduri de liber schimb între UE şi state terţe pentru care taxa vamală este mult diminuată sau chiar 0%. Un exemplu este acordul UE-Turcia. "În vederea combaterii riscului de subevaluare se aplica prevederile H.G. nr.973/2006 privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă, cu modificările şi completările ulterioare. În conformitate cu dispoziţiile acestui act normativ, la nivelul autorităţii vamale s-a constituit (şi este actualizată periodic) o bază de date statistice în materie de evaluare, utilizată ca instrument al analizei de risc. De asemenea, în vederea selectării pentru control a operaţiunilor vamale cu mărfuri susceptibile a fi subevaluate, în sistemul electronic de management al riscurilor(RMF-RO) a fost instituit un profil de risc specific", a explicat Comăniţă. El a adăugat că nu se poate furniza o evaluare privind subdeclararea, atât timp cât preţul efectiv plătit sau de plătit pentru marfurile importate se stabileşte printr-o întelegere între vânzător şi cumpărător.  "Autoritatea vamală nu poate interveni în cadrul procesului de declarare a valorii preţului efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile prezentate în vama ci poate doar dispune controale sau verificări cu privire la realitatea datelor înscrise în declaraţiile vamale şi/sau documentele prezentate la vămuire. De precizat că în cadrul procedurii de punere în liberă circulaţie a mărfurilor, drepturile vamale datorate se încasează la momentul efectuării formalităţii vamale", a completat Comăniţă. Delia Nica a mai spus că, niciodată, la legume şi fructe nu se câştigă din adaos, ci din rulaj. Ea a adăugat că în marile magazine nu există adaos mai mare de 9%, iar acestea au de câştigat doar dacă rulează multă marfă, şi asta este posibil doar dacă ţin preţurile jos. "Un adaos mare te scoate de pe piaţă", a afirmat ea.