Comuna Șuncuiuș este situată în estul județului Bihor, la poalele Munților Pădurea Craiului, pe cursul mijlociu al râului Crișului Repede. Formațiunile carstice și apele Crișului Repede au creat un cadru natural mirific, transformând zona într-un "tărâm de poveste" care se constituie într-o adevărată provocare pentru artiștii plastici și nu numai. În relieful localității prezența carstului și acțiunea apelor de suprafață și subterane au creat frumuseți și capodopere fascinante. Lor li se adaugă impozantul amfiteatru natural al dealurilor smălțuite cu verdeață, defileul spectaculos al Crișului Repede, peșterile.

Scurt istoric

Prima atestare documentară a localității Șuncuiuș datează din anul 1256, când denumirea de Sunkulus apare în consemnarea făcută de diploma lui Bela al IV-lea, regele Ungariei. Localitatea Șuncuiuș este pomenită în mai multe rânduri, începând cu anii 1264, 1284, 1508 și 1604, când se arată că făcea parte din domeniul cetății Șinteu, alături de comunele învecinate. Pe acest domeniu, la începutul sec. al XVII-lea s-au stabilit în pribegie foștii domni ai Țării Românești Gavrilaș Movilă și Constantin Șerban, care au încercat să-și regrupeze forțele în vederea reocupării tronurilor pierdute. Istoria contemporană a acestor locuri consemnează martirajul lui George Groza și Mihai Ungur, care împreună cu un grup de săteni au fost arestați de gardiștii maghiari în perioada imediat următoare Marii Uniri din 1918, primii doi fiind uciși în mod bestial. Șuncuiușul a devenit comună de sine stătătoare în anul 1964, în urma reorganizării administrative a țării. În componența noii comune au intrat satele Bălnaca, cu cătunul Bălnaca Groși, iar din anul 1968 și satul Zece Hotare. Comuna Șuncuiuș a devenit cunoscută datorită frumuseții cadrului natural și a resurselor minerale. Dintre acestea, cele mai importante sunt bauxita și argila refractară, a căror exploatare au contribuit la o puternică dezvoltare economică, socială, culturală și edilitară.

Repere economice, sociale şi culturale

Argila refractară a fost exploatată prin lucrări de mare amploare în cadrul sectoarelor Dumbrava, Recea, Bălnaca - Groși și Cariera Recea. Bauxita s-a extras prin lentile de suprafață și galerii subterane în special în zona satului Zece Hotare. Unități economice importante, care au contribuit la exploatarea zăcămintelor, au fost: Trustul de Construcții și Montaje (TCMM), care a construit întregul fond locativ, podul peste Crișul Repede, funicularele Șuncuiuș - Bălnaca - Groși și Șuncuiuș  - Recea, cu stațiile aferente, magazii, cantine, ateliere etc. În 1979 a început cea mai amplă lucrare "Proiect stație de înnobilare a argilei", care s-a derulat pe parcursul multor ani. Întreprinderea de Prospecțiuni și Exploatări Geologice (IPEG) a avut sarcina identificării prin forarea minereurilor neferoase și argilelor refractare, urmată de pregătirea gurilor de mină în vederea exploatării lor. Școlile din Șuncuiuș, Bălnaca și Zece Hotare au pregătit zeci de generații de elevi ce au urmat apoi cursurile școlilor profesionale, liceale și universitare. În anul 1991, Școla Generală din Șuncuiuș, construită în anul 1974, a devenit liceu teoretic. Puține școli liceale se pot mândri cu performanțe deosebite ca cele obținute de elevii din Șuncuiuș la olimpiade și concursuri școlare. Cooperativa de Consum a dezvoltat pe raza comunei o rețea de magazine mixte, o brutărie cu o capacitate de 5 tone/24 ore, unități de prestări servicii etc. Biserica s-a renovat și s-au pictat lăcașurile de cult din Șuncuiuș, Bălnaca, iar în Zece Hotare s-a construit o nouă biserică. Cultele neoprotestante, baptist și penticostal, și-au construit sau au amenajat lăcașuri de rugăciune.

Spectacol aniversar

Duminică, 24 august, printre puternicele reprize de ploaie, pe platoul din apropierea Peșterii Ungurul Mare s-a derulat un spectacol aniversar, maraton. Alături de locuitorii comunei şi de cei ai comunelor învecinate au fost prezenți oaspeți din comuna Rodilhan (Franța), înfrățită cu comuna Șuncuiuș din anul 2011. Au onorat aniversarea: deputatul Lucia Varga, senatorul Cristian Bodea, Cornel Popa - președintele Consiliului Judeţean Bihor, primari ai comunelor Vadu Crișului (Dorel Cosma) și Măgești (Marin Merț). Spectacolul realizat cu sprijinul CJCPCT Bihor a adus pe scenă cele mai reprezentative ansambluri folclorice din zonă. Astfel, au urcat pe scenă ansamblurile: Colegiului Tehnic "Alexandru Roman" din Aleșd, "Dumbrava" din Bălnaca, "Moșuț" din Vadu Crișului, "Doruleț" din Luncșoara, precum și cel al Căminului cultural din Șuncuiuș. De asemenea, au primit ropote de aplauze soliștii: Marius Ștef, Tania Bodea, Georgiana Sărăcuț, Nicoleta Ștef, Mădălina Ilea, Maria Alexandra Secan, Andrada Crăciun, Andreea Codrean, Lavinia Chifor, Rodica Giurgiuman, Andreea Pușcaș, Otilia Haragoș, Ioana Urs, Violeta Gherman, Camelia Ilea. După două ore de "desfătare" folclorică a urmat ceremonia aniversară în cadrul căreia pe scena festivalului au urcat oficialitățile prezente și oaspeții din Franța. Doru Gabor, primarul comunei, a făcut prezentările, după care prof. Cosma Mircea a punctat principalele evenimente aniversare ale anului 2014: 300 de ani de la martirajul Brâncovenilor, 100 de ani de la declanșarea Primului Război Mondial, 70 de ani de la actul istoric de la 23 august 1944, cu toate consecințele sale. În acest context se înscriu și cei 50 de ani de existență a comunei Șuncuiuș. Cu acest prilej, primarul comunei, Doru Gabor, a înmânat diplome de excelență următorilor: Ferge Redder, primarul comunei înfrățite Rodilhan, Pierre Bazaile, președintele comitetului de înfrățire Rodilhan-Șuncuiuș, deputatului Lucia Varga, senatorului Bodea Cristian şi lui Cornel Popa, președintele CJ Bihor. Au mai primit distincții foștii primari ai comunei - Iosif Popovici (1970-1984), Dumitru Ianc (1984-1990), Ioan Bodea (1990-2004) și viceprimarii - Florin Brândaș, Nicolae Teușdea și profesorul Mircea Cosma. În încheierea ceremoniei, Doru Gabor a amintit celor prezenți că activitățile aniversare vor continua pe tot parcursul anului prin simpozioane, editarea și lansarea monografiei comunei. În partea a doua a spectacolului și-au dat concursul: "Feciorii Bihorului" cu Remus Bondar, Aurel Ionoi, Ciprian Roman, Ionel Ban, Leontin Ciucur, Alexandra Sofron, Alex Pastor și Poruțiu, Maria Alina Niculea, Gavril Ciciovan, Ancuța Loredana Suciu, Elena Șerb, Lia Bereș, Liana Mateaș, Radu Barbura, Voichița Mihoc, Aurel Țurcaș Vlaicu, Ioan Dordoi și Felix Galan, Florica Tomoiagă și Cosmin Marta și Vasile Coca. Muzica modernă a cuprins recitalurile Ancăi Căuș - alias Shakira de România și Desperado. Tradiționalul și mult așteptatul foc de artificii a încheiat ediția a V-a a Zilei comunei Șuncuiuș.