"Exportul" de copii români a devenit tema "fierbinte" de dezbatere din ultimele zile. Scrisoarea semnată de comisarul pentru Extindere, Gunther Verheugen, remisă Guvernului României în cursul săptămânii trecute, prin care Comisia Europeană solicita României oprirea adopţiilor internaţionale, pe motiv că maschează o amplă reţea de trafic cu copii, i-a pus pe gânduri pe oficialii români care încearcă, acum, să demonstreze lumii întregi că acele acuzaţii sunt total nefondate şi aduc grave prejudicii imaginii României. Tocmai de aceea, Guvernul încearcă, în aceste zile, să convingă forurile europene că acuzaţiile referitoare la traficul de copii nu sunt decât nişte extrapolări ale unor situaţii particulare, a unor cazuri izolate, regretabile... Potrivit legii, singura instituţie capabilă să încuviinţeze o adopţie internaţională este instanţa de judecată, respectiv Tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul copilul. Guvernul doar avizează trimiterea dosarului la instanţă, fapt care nu garantează, nici pe departe, realizarea adopţiei. Judecătorii hotărăsc, pe baza altor acte, care sunt considerate, prin lege, drept probe obligatorii în dosar (declaraţie judecătorească de abandon, evaluări ale părinţilor şi ale copiilor, rezultatul anchetei sociale), dacă adopţia respectivă este sau nu cel mai bun lucru pentru copil. În anul 2001, prin Ordonanţa de Urgenţă nr.121 din 8 octombrie 2001, Guvernul a dispus suspendarea temporară a procedurii adopţiilor internaţionale, pe o perioadă de 12 luni. În anul următor, prin Legea 347 din 2002, s-a decis că, în unele cazuri, pot fi încuviinţate adopţii internaţionale, dar numai ?în situaţii excepţionale, impuse de interesul superior al copilului, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, avizată de Secretariatul General al Guvernului?. În aceste situaţii, Guvernul putea aproba transmiterea unor cereri de încuviinţare a adopţiei internaţionale către instanţele judecătoreşti competente. În judeţul Bihor, de la intrarea în vigoare a acestei legi, Tribunalul Bihor a încuviinţat 29 de adopţii internaţionale, cele mai multe în beneficiul unor familii din Statele Unite, Franţa, Spania şi, în mai mică măsură, Italia. Săptămâna trecută, la solicitarea Ministerului Justiţiei, conducerea Curţii de Apel Oradea a analizat fiecare dosar în parte, constatându-se că legea a fost respectată în totalitate. ?Judecătorii noştri s-au conformat prevederilor legale şi au încuviinţat adopţii internaţionale numai la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi în condiţiile existenţei avizului Guvernului României?, ne-a declarat, ieri, preşedintele Curţii de Apel Oradea, Mircea Meşter. Chiar dacă verificările din teren par să demonstreze că adopţiile de copii români au fost făcute respectând legea, există voci care cred că lucrurile nu stau tocmai aşa. Preşedintele Comisiei de abuzuri din Camera Deputaţilor, Radu Ciuceanu, (PRM) a cerut, ieri, autosesizarea comisiei în problema adopţiilor internaţionale. Ciuceanu a spus, în plenul Camerei, că deputaţii trebuie să cerceteze adopţiile internaţionale făcute din 1990 şi până în prezent. El a afirmat că solicită implicarea Comisiei în cercetarea a 400 de dosare dispărute din arhiva Ministerului Justiţiei. Deputatul PRM susţine că 10.000 de copii au fost "exportaţi", majoritatea fără forme legale, pe fondul indiferenţei autorităţilor. El mai spune că în "comerţul cu copii" au fost implicate personalităţi din foste guverne şi legislaturi.