Imediat după Diktatul de la Viena, au luat amploare acţiunile criminale, teroriste săvârşite împotriva populaţiei româneşti din Ardeal, fiind înfăptuite prin intermediul întregului mecanism de opresiune al administraţiei horthyste. Miile de crime, devastările, maltratările şi expulzările au avut ca scop instituirea terorii şi determinarea populaţiei majoritar române să-şi părăsească casele şi gospodăriile pentru a se refugia în alte provincii. Masacrul din localitatea Ip În toamna anului 1940, odată cu ocuparea Ardealului de către trupele horthyste, în mai multe localităţi transilvănene a avut loc masacrarea populaţiei româneşti. Printre cele mai cunoscute localităţi în care au avut loc crime împotriva populaţiei româneşti se numără Moisei, Trăznea, Ip, Sărmaşu, Mureşenii de Câmpie, Câmpia Turzii, Luduş, Prundu Bârgăului, Huedin, Cucerdea. În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, trupe ale regimentului 201 motorizat Budapesta, conduse de localnici maghiari şi însoţite de membri ai organizaţiei Nemzetorseg, au declanşat un holocaust în comuna Ip din judeţul Sălaj, precedat de torturi şi violuri. Populaţia română a fost supusă unor torturi groaznice: smulgerea unghiilor, ruperea oaselor cu bâte şi paturile armelor. După torturarea oamenilor a urmat măcelul, jefuirea cadavrelor, a caselor şi a bisericii. Victimele, o parte din ele mai având un strop de viaţă, au fost puse în căruţe, transportate la o gropă comună unde au fost îngropate cu pământ şi var. Între oamenii masacraţi s-au numărat: soţii Gheorghe şi Floarea Crişan, ucişi împreună cu cei doi copii, Mihai Butcovan, lichidat împreună cu cinci copii, Ioan şi Floarea Boican şi încă patru membri de familie, Gheorghe şi Ana Cosma, ucişi şi ei cu cei patru copii, soţii Vasile şi Floarea Buboi, masacraţi patru copii ai săi, Ioan şi Maria Hălmăjan, asasinaţi cu cei patru copii, văduva Ana Sârb şi cei doi copii. Acest lung şir de morţi, peste 157 de oameni nevinovaţi, s-a înscris în politica de stat a acelor ani de exterminare a românilor şi este ale unor români al căror nume, ca şi numele celor de la Treznea, Moisei, Iara şi din toate aşezările în care populaţia română a fost masacrată de maghiari, vor rămâne neuitate. Masacrul a durat până pe 15 septembrie 1940, moment în care guvernul britanic a somat autorităţile de la Budapesta să înceteze pogromul. 263 de români, morţi şi răniţi, la Treznea Citind lucrarea "Les assassinats", publicistul american Milton G. Lehrer scria: "Comuna Treznea a fost ocupată de trupele ungureşti la 9 septembrie 1940. Ca şi când armata de ocupaţie ar fi executat un ordin primit, îndată ce satul a fost invadat de soldaţi, un veritabil potop de foc şi sânge s-a abătut asupra lui. Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instinctele brutale: puşti, mitraliere, tunuri şi grenade. După ce au fost trase primele salve, soldaţii au pătruns în case şi au asasinat pe oricine găseau în calea lor, incendiind casele. Cazul preotului român Trăian Costea, care, după ce a primit un glonte în cap, a fost tras pe galeria de lemn a presbiteriului - căruia i s-a dat foc şi care a ars în întregime odată cu cadavrul preotului - este tipic". Rezultatul masacrului de la Treznea: 263 de români (copii, femei, bărbaţi, tineri şi bătrâni) morţi şi răniţi. Din cei 68 de morţi identificaţi din comuna Treznea, 57 au fost ucişi cu gloanţe în cap, în piept şi în abdomen. Trei dintre cadavre au fost arse. Anei Negreanu, de 65 de ani, i s-au tăiat mâinile. O altă femeie, Ana Sălăjan, în vârstă de 31 de ani, deşi însărcinată, a fost străpunsă cu baioneta. Vasile Mărgăruş a fost găsit cu capul spintecat în două, iar Ion Sălăjan, un copil de doar doi ani, a fost ucis cu grenada. 47 de gospodării ţărăneşti din Treznea au fost complet mistuite. După cum arată documentele" la plecarea din comună, soldaţii maghiari au legat de un tun pe locuitorii Gavrilă Andrieş şi Ana Dănilă, târându-i după ei până în comuna Hida, din judeţul Cluj, unde i-au împuşcat". Mâine, 14 septembrie 2006, vor avea loc manifestările comemorative închinate eroilor martiri din localitatea Ip. Manifestările, organizate de Primăria Ip, în colaborare cu Instituţia Prefectuluii şi Consiliul Judeţean Sălaj, se vor desfăşura la Mormântul comun şi la Monumentul ridicat în cinstea martirilor, începând cu ora 12.30. De menţionat că manifestările organizate în memoria eroilor martiri de la Treznea au avut loc în 9 septembrie. „Voi suprima pe fiecare valah ce-mi iese în cale. Voi aprinde satele noaptea - satele valahe! Voi trage în sabie toată populaţia, voi otrăvi toate fântânile şi voi ucide până şi copiii în leagăn.” Ducso Csaba