Se pare că lăcomia lui Silverstein a fost foarte mare. Nu s-a mulţumit cu demolarea controlată a TG, ci l-a demolat şi pe al treilea, WTC 7, care nu a fost lovit de nimic! Acesta avea 47 de etaje şi adăpostea chiriaşi foarte importanţi. Clădirea era construită peste o mare staţie electrică, ce conţinea 10 transformatoare mari. Primarul Giuliano construise un centru de comandă într-un buncăr, în care operau CIA şi alte servicii secrete. Aici, focul stârnit premeditat a ars timp de 3 ore, după care clădirea s-a prăbuşit la ora 5.25 p.m. A fost o dărâmare convenţională. Dar cu clădirea 6, cine ce a avut? La puţin timp după ce a fost lovit cel de-al doilea Turn, o explozie puternică s-a produs în centrul clădirii WTC 6. Abia mai târziu clădirea a luat foc şi a ars o oră la o temperatură ridicată, după care focul a fost stins. Ce a cauzat explozia din interior? Despre aceste două clădiri nimeni nu a pomenit nimic.

În septembrie 2002, Eric Hufschmid, programator IT, a publicat cartea „Întrebări dureroase: analiza atacului de la 11 septembrie", în care demontează cu dovezi de necontestat teoriile oficiale. Ea este citată în toate lucrările care demolează versiunile oficiale despre acel 9/11. Din ea citez o remarcă deosebit de gravă: „Silverstein trebuia să ştie că Turnurile au fost dărâmate cu explozibil. El a recunoscut chiar la PBS, că şeful pompierilor s-a aflat la faţa locului mai degrabă pentru a dărâma clădirea decât pentru a stinge focul" (este vorba de turnul WTC 7). Ceea ce s-a întâmplat la Pentagon sfidează orice logică. După ce au distrus TG, simbolul „comercial" al Americii, în loc să radă de pe suprafaţa pământului „centrul nervos" al SUA, teroriştii au produs pagube minime lovind o latură care se afla în renovare. Faza cu distrugerea totală a avionului şi arderea completă este tare! Dar nu ţine. La locul incendiului a rămas intact un scaun pe care a fost găsit intact un paşaport arab! Nu ţine! Reporterul Jamie McIntyre, trimis special al CNN, susţine că uriaşa clădire nu a fost lovită de nici un avion. „Am auzit un fluierat foarte puternic şi am fost convins că un astfel de sunet nu provine de la un avion, ci de la o rachetă", a declarat Lon Rains, martor ocular la Pentagon şi editor la revista Space News. Toţi martorii au declarat acelaşi lucru: „Am auzit ceva care sună a rachetă". Spărtura are un diametru de 4,78 m, pe când un Boeing are peste 13 m înălţime şi 37 m lăţime. Un studiu efectuat de Societatea Americană a Inginerilor Civili, publicat în ianuarie 2003, nu a reuşit să dovedească faptul că distrugerile de la Pentagon au fost provocate de un Boeing 757. Cum de agenţii FBI au descins suspect de repede la Pentagon şi au confiscat benzile tuturor camerelor de supraveghere din jurul Pentagonului?
La fel de interesant mi se pare şi faptul că nimeni nu a aprins nici o lumânare la Pentagon pentru a-şi comemora morţii, cu toate că mass-media anumţase peste 80 de morţi acolo.
Şeful pompierilor, Ed Plughen, a declarat că oamenii săi au fost ţinuţi departe de locul impactului, unde numai echipe speciale de la FEMA (Agenţia Federală de Intervenţie în situaţii de criză) au avut acces. El a recunoscut că la faţa locului nu a fost găsit nici un fragment al unui avion care a ars.
În mod bizar, peluza pe care a rulat Boeing-ul înainte de impact nu a fost „deranjată". Căldura enormă a celor două motoare nu a pârjolit iarba şi nu există nici o urmă de rulare pe peluză, deşi, urmele lăsate la sol sunt vizibile de la mare distanţă. Sentimentul predominant la Pentagon a fost confuzia, iar relatările mass-media au sporit haosul. Imediat după impact, la faţa locului au sosit reprezentanţii agenţiei de presă Reuters, care au transmis că Pentagonul a fost lovit de un elicopter care a explodat. De altfel, martorii mass-media au fost înlăturaţi cu diplomaţie de la faţa locului, cu motivaţia că ar putea dăuna operaţiunii de salvare a posibililor supravieţuitori!
Pentagonul nu a fost lovit de nici un avion. Foarte interesant, dar şi sinistru în acelaşi timp, este faptul că, în aceeaşi zi, un avion de pasageri a fost găsit prăbuşit în câmp deschis, la zeci de kilometri de orice localitate. Oficialii americani au negat cu tărie acest lucru.
Cifra oficială a celor ucişi la 9/11 este 2.973. Fals! Primarul Rudolph Giuliano a insistat pentru construirea unui monument al victimelor, dat fiind că mare parte din cele aproximativ 5.200 de corpuri nu vor mai fi niciodată decsoperite.
Povestea oficială a zborului 93 este că s-a prăbuşit când pasagerii au încercat să preia controlul asupra avionului.
Este o variantă care dă frumos, dar acesta nu s-a prăbuşit în timpul luptei dintre pasageri şi terorişti, ci...a fost doborât. A fost doborât de un avion de vânătoare. Iată informaţii ce nu au fost publicate:
* resturile au fost împrăţtiate pe o rază de 13 km;
* cea mai mică bucăţică din avion a fost un rest de mărimea unui telefon fix;
* locuitorii din zonă au declarat că au auzit o explozie puternică după care au văzut un avion militar.
Nu pot încheia această scurtă prezentare a problemelor care nu se „pupă" deloc cu versiunile oficiale fără să ating chestiunea pe care o consider cea mai dureroasă: ce s-a întâmplat cu pasagerii celor două avioane care nu au lovit ţintele? Să fie conspiratorii atât de diabolici? Îmi permit să avansez o ipoteză, despre care am discutat cu profesionişti, înainte de a o publica în cartea „Marele Satan", vol.III, Editura „Obiectiv". În cercetările ultra-secrete pe care le întreprind în „laboratoarele morţii", oamenii de ştiinţă americani care şi-au vândut sufletul diavolului au nevoie de cobai umani. Aceştia nu se oferă voluntari. Trebuie să fie sănătoşi, de preferinţă tineri de ambele sexe. În cărţile mele am prezentat o bază secretă în care se fac experienţe pe fiinţe umane. Oare ce s-a întâmplat la 9/11 este o metodă de a face rost de cobai umani? Ar fi ceva de horor.
Iată încă o dovadă care nu poate fi pusă la îndoială. Cel puţin 9 dintre cei care au deturnat avioanele sunt încă în viaţă!
Din norul de praf şi cenuşă al TG năruite de o conspiraţie diabolică a ieşit, mai puternic ca niciodată, monstrul pe care autorităţile americane, apoi întreaga omenire l-au numit „terorism" care este pretutindeni şi nicăieri. „Lumea liberă" are un nou duşman, împotriva căruia, însă, nici o „coaliţie antiteroristă" nu va putea câştiga.

Autoatentatele din 9/11 s-au arătat şi ele a fi o acţiune din „agenda secretă" a unui preşedinte care a „furat" preşedinţia de două ori. Începutul l-a constituit „războiul contra terorismului", venit la timp pentru a înlocui „războiul contra drogurilor", care s-a dovedit a fi un „război pentru droguri"...