Reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale au fost, ieri, prezenţi la Oradea, disculpându-se mai degrabă pentru neputinţa de care au dat dovadă în toţi aceşti ani pentru salvarea Rezervaţiei Naturale din Băile 1 Mai, în loc să ofere soluţii concrete. Aceştia admit că fără luarea unor măsuri serioase sunt în pericol chiar staţiunile Băile Felix, 1 Mai, dar şi ştrandurile din Oradea!

Un simbol al Bihorului, Rezervaţia Naturală pârâul Peţea ce cuprindea Lacul cu Nuferi, unicul habitat acvatic termal subtropical unic în Europa, a dispărut sub indolenţa şi incapacitatea instituţiilor statului de a găsi soluţii de salvare. Întâlnirea de ieri a preşedintelui ANRM, Aurel Gheorghe, cu repezentanţii mass-media s-a dovedit a fi un fiasco total, acesta nefăcând decât să accentueze faptul că nu există voinţă instituţională pentru a salva ce se mai poate salva. Ieri, la Instituţia Prefectului Judeţului Bihor, s-au aflat o serie de specialişti angajaţi să vină cu soluţii pentru zona Băile 1 Mai-Felix. O primă măsură vizată este constituirea unei comisii interministeriale, coordonată de la nivelul Instituţiei Prefectului Judeţului Bihor, care va efectua controale pentru a depista forajele ilegale ce pun în pericol zăcământul acvifer care alimentează staţiunile Băile Felix şi 1 Mai, dar şi lacul cu nuferi. Prefectul de Bihor, Claudiu Pop, a declarat că nu trebuie negat aspectul natural al reducerii debitelor, dar a subliniat şi existenţa unor foraje ilegale.

"Pe lângă cele opt foraje legale în staţiune, de la care cumpără alţi 50 de terţi, mai există, din anii 1990, foraje ilegale pe care ar fi trebuit cineva să le descopere", a declarat, ieri, Claudiu Pop, în conferinţa de presă prilejuită de prezentarea concluziilor preliminare ale unui studiu privind lacul cu nuferi din Sînmartin.

Toată staţiunea e în pericol

O echipă de hidrogeologi din Bucureşti efectuează, de şase luni, în comuna Sînmartin un studiu hidrogeologic complex privind situaţia actuală a resurselor sistemului geotermal Oradea - Băile Felix - 1 Mai şi posibilitatea de protejare a sitului comunitar ROSCI 0098, Lacul Peţea şi rezervaţia naturală Lacul cu Nuferi. Datele finale ale studiului vor fi prezentate de specialişti în septembrie 2016. "Această apă termală este exploatată din alimentarea naturală a acviferului. În momentul în care alimentarea naturală a acviferului, care se face pe ramura Munţilor Apuseni, prin diverse variante, este mai mare decât se scoate prin exploatare, nivelul în acvifer urcă. În momentul actual, există la limită un echilibru între alimentare şi exploatare. Şi s-a constatat, în anumite perioade, când a coborât mult nivelul apei în lac, că exploatarea este mai mare decât alimentarea. Prin măsurătorile pe care le facem noi acum, de nivel de apă în foraje şi de debit exploatat, vrem să stabilim care este debitul exploatabil optim pentru a reuşi să revenim cu nivelul apei în acvifer, astfel încât să protejăm lacul şi să protejăm şi acviferul, care trebuie să asigure apă pe termen lung şi staţiunii Băile Felix. Dacă exploatăm mai mult, acviferul se epuizează şi s-a terminat. Şi cu lacul, dar şi cu staţiunea!", a atras atenţia Daniel Scrădeanu, preşedintele Asociaţiei Hidrogeologilor din România.

Trebuie redusă drastic exploatarea!

Preşedintele ANRM, Aurel Gheorghe, a precizat că toate licenţele de exploatare a zăcământului, acordate de agenţie, sunt date „în litera şi spiritul legii", însă a admis că acestea au avut la bază "date neactualizate", din anii 1980, privind capacitatea zăcământului acvifer.

"Toate datele de cunoaştere din această zonă provin din anii 80. De atunci nu s-a mai făcut nimic până azi, când noi, ca agenţie, urmare a evenimentului de caz, inclusiv de o presupusă condiţionare, poate fi o certitudine, între exploatarea zăcământului şi lac, ne-am apucat de acest studiu", a adăugat  Aurel Gheorghe. Mai mult, el a justificat neputinţa impunerii reducerii debitelor din imposibilitatea modificării contractelor cu deţinătorii de licenţe. Asta în condiţiile în care vorbim de un zăcământ al statului, iar orice modificare a acestor contracte se poate face, pur şi simplu, printr-o hotărâre de Guvern, doar să existe voinţă. Mai mult, aceşti deţinători de licenţe trebuie să fie conştineţi că dacă nu acceptă această reducere a debitelor, îşi vor pierde această sursă de afaceri, ei fiind primii care ar trebui să facă nişte sacrificii pentru a-şi salva afacerile. Mai mult, Aurel Gheorghe, întrebat unde dispare apa geotermală, a răspuns pur şi simplu că nu ştie. Prezent la întâlnirea de la Prefectură, Ioan Cohut, fostul preşedinte al Asociaţiei Române de Geotermalism (ARG), a subliniat că, dacă ANRM ar fi dorit, ar fi putut schimba legea pentru a limita drepturile de exploatare a deţinătorilor de licenţe.

"ANRM a fost cel care, în 2011, a scos la concesiune cinci perimetre de exploatare, exact după ce s-au tras o serie de semnale de alarmă cu pericolul pe care îl reprezintă această exploatare în exces. Asta e o ticăloşie. Mai avem o şansă să salvăm Lacul cu Nuferi dacă se reduce drastic această exploatare", a atras atenţia Ioan Cohut, specialist în materie.