Situată la distanţă apreciabilă între Oradea şi Marghita, localitatea Sălard este străbătută de un drum judeţean peticit în repetate rânduri. Oamenii locului, români, maghiari şi ţigani, lucrează în colaborare pământurile, culegând mecanizat porumbul tot mai roditor. Solul e bogat, pământurile sunt lucrate, astfel că, spre deosebire de alte locuri, mai rar vezi câte o pârloagă.

Pentru că iarna nu-i ca vara şi nici toţi carburanţii nu sunt la fel, compania petrolieră Lukoil îşi pune sub lupă produsele. Clienţii bihoreni se pot convinge astfel de calitatea carburanţilor comercializaţi de companie, direct de la specialiştii Laboratorului Mobil de Testare a Calităţii, care se află de ieri şi până pe 16 decembrie în Oradea, în staţia Lukoil din cartierul Nufărul, la ieşire înspre Sânmartin.

Iubitorii fotbalului bihorean sunt deja obişnuiţi cu evoluţiile bune ale budurenilor care, iată, din nou, îi plasează, la finele turului Ligii a IV-a, în careul de aşi, pe treapta a patra, la egalitate de puncte cu ocupanta locului trei (Luceafărul II) şi la doar trei puncte de primele clasate (CSC Sânmartin şi Unirea Valea lui Mihai), repetând isprava de anul trecut.

Tenismanul spaniol Rafael Nadal şi daneza Caroline Wozniacki au fost desemnaţi jucătorii anului de către Federaţia Internaţională de Tenis (ITF). Este a doua oară când Nadal, numărul 1 mondial, primeşte această recompensă, în timp ce Wozniacki, tot numărul 1 mondial, este prima daneză premiată de ITF.

Atacantul echipei Internazionale Milano, Samuel Eto'o, a declarat că, în acest an, i-ar plăcea ca trofeul Balonul de Aur să fie acordat tuturor celor trei fotbalişti rămaşi în cursă, Andres Iniesta, Lionel Messi şi Xavi Hernandez, foştii săi coechipieri de la FC Barcelona.

După bunul obicei împământenit şi la noi, fiecare an este botezat într-un anume fel, pornind de la un eveniment sau o personalitatate care l-au marcat în mod deosebit. Dacă-i aşa, atunci anul 2010 nu poate fi denumit decât "Anul Tőkes", după numele acestui factotum, care, "... şi dă-i, şi luptă!", cu "famelia lui" de la "Victoria Revoluţiei din '89" n-a mai făcut aşa multe şi mari minunăţii. Cine-i însă acela care ulterior a urcat, atât de rapid, scările ierarhiei în Biserica Reformată şi în viaţa politică din 1990 încoace, de la capelan la episcop, iar de aici la europarlamentar, îmbârligând biserica cu politica, până la jilţul de vicepreşedinte al Parlamentului European? Haideţi să amintim doar câteva dintre minunăţiile săvârşite de acesta în ultimul an, urmând scurgerea firească a timpului.