Strada Caporal Muşat se desprinde din strada Clujului spre stânga, mergând paralel cu aceasta. Nu e o stradă nouă în Oradea, iar locuitorii sunt oameni cu buletin de oraş, care îşi plătesc impozitele şi taxele ca toţi ceilalţi locuitori ai municipiului, dar trăiesc ca la ţară. "Ne-am stabilit aici de mai multe decenii, înainte de a fi plantată păduricea de la marginea oraşului", spune I.P., un locatar al străzii, în vârstă de peste 70 de ani. "Suntem mai mulţi români şi câteva familii de romi", adaugă interlocutorul. Cu toate acestea, în zonă nu există canalizare, apă de băut, iar strada nu este asfaltată. Veniţi să vedeţi, domnilor de la conducerea municipiului, cum, în fiecare zi, cine nu se scoală de dimineaţă rămâne fără apă de băut ori pentru gătit. Se stă la coadă cu bidoane de 5 şi 10 litri pentru apa care izvorăşte cu debit foarte mic de sub zidurile casei de la nr. 6. E nevoie de 10 minute să umpli un bidon de 5 litri, chiar o jumătate de oră, pentru recipientele mai mari. Aceasta este situaţia, vară sau iarnă, cu deosebirea că iarna jetul de apă mai şi îngheaţă. "Feri, Doamne, de mai rău", spunea o doamnă, zilele trecute, stând la rând pentru un vas de apă. Să ne gândim că mai există şi posibilitatea ca această sursă de apă să nu fie potabilă... Aceşti oameni cu buletin de oraş, care îşi plătesc impozitele şi taxele ca toţi ceilalţi locuitori ai municipiului, trăiesc ca la ţară. Ei aşteaptă cu nerăbdare ca, poate-poate, odată cu integrarea în Uniunea Europeană, şi viaţa lor să se schimbe în mai bine, că poate se vor primi fonduri care să schimbe ceva şi la marginea municipului... Să dea Domnul!