Ceea ce la început păreau a fi rezultate mai slabe, când s-a făcut un top naţional cu rata de promovabilitate pe judeţe, s-a dovedit a fi un dezastru. Bihorul este pe locul opt între judeţele cu cele mai slabe rezultate, singurul în această situaţie din Nord-Vestul României. Tocmai de aceea, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor a decis să ia măsuri, considerând situaţia un „moment zero” de la care pleacă.  

Rată de promovabilitate mediocră, mai mică chiar decât a unor judeţe în care limba română nu este vorbită prea des, cum este Harghita (61,07%). Doar în Oltenia, Teleorman (50,98%) şi Gorj (58,25), elevii au fost mai slabi decât cei din Bihor (58,74%). La câţiva kilometri distanţă, Clujul este primul într-un top al celor mai bune rezultate, cu 84,27% promovabilitate, Timişul are 63,25%, Aradul are 60,21, Satu Mare - 73,9%, Sălajul - 61,02%.

Cum se explică acest dezastru? „Nu scuz pe nimeni, dar cred că ar trebui să observăm şi din ce este format acest procent. Pe seria curentă, promovabilitatea este de aproape 70%. Avem licee precum Emanuel, cu 100% promovabilitate, Aurel Lazăr, cu 99%, Gojdu, cu 98%, Betel, cu 98%, şi Eminescu, cu 97%, şi şcoli precum cea din Cadea şi Şaguna cu promovabilitate 0% la BAC în seria curentă. În concluzie, cei care nu au fost pregătiţi în anii precedenţi, nici în acest an nu s-au pregătit”, a spus şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Bihor, Alin Novac-Iuhas, într-o conferinţă de presă susţinută ieri, la sediul instituţiei.

 

Vina, doar într-o direcţie

Inspectoratul se gândeşte să ia măsuri pentru ca situaţia să nu se repete.

„Anul acesta am reuşit să avem zece note de 10 la probele de Limba şi literatura română, cinci la limba maternă, 86 la proba obligatorie a profilului şi specializării şi 129 la proba la alegere, plus o medie de 10 curat. Suntem însă conştienţi că rata de promovabilitate este mică. Asta este realitatea, punctul zero de la care plec la început de mandat. Să vedem ce vom reuşi să clădim. Am întocmit deja un plan cu trei direcţii clare pe care îl vom pune în aplicare. Prima direcţie va fi monitorizarea şcolilor cu procent scăzut de promovare, creşterea numărului de inspecţii pentru o îndrumare şi o coordonare mai bune. A doua direcţie este cea de remediere a situaţiei prin instituirea mai multor ore de pregătire suplimentară şi motivarea candidaţilor şi profesorilor să le facă mai bine, iar a treia este crearea unei legături mai strânse cu părinţii. Ne dorim să punem la punct un sistem prin care părinţii să afle nota copilului imediat ce acesta o ia, un catalog on-line, fără nicio implicare financiară a părinţilor. Vom pune la punct şi un sistem de sms-uri şi e-mailuri prin care părinţii să fie ţinuţi la curent cu evoluţia elevului.

Cred că dacă toate aceste direcţii vor fi urmate, procentul de promovabilitate va creşte în următorii ani”, a mai spus Alin Novac-Iuhas.

Întrebat de jurnalişti dacă este sigur că doar elevii sunt vinovaţi pentru aceste rezultate şi că dacă pe lângă măsurilor restrictive, de a constrânge elevul să înveţe, s-a gândit şi la măsuri care să impulsioneze cadrele didactice să fie mai eficiente sau să schimbe metodele de predare sau să facă materiile mai atractive, şeful Inspectoratului a spus: „Noi suntem într-o permanentă pregătire, anual avem planuri de perfecţionare pe care cadrele didactice le urmează. Este însă întotdeauna loc de mai bine”.

În ceea ce priveşte numărul mare de elevi care au ales să nu se înscrie deloc la Bacalaureat (2.493 de absolvenţi), şeful IŞJ Bihor a spus că sunt mulţi corigenţi sau cu media neîncheiată, iar o parte dintre ei au decis că nu vor să dea la facultate, ci să facă postliceală sau să se integreze în câmpul muncii.