Agenţia France Press prezintă o cronologie a principalelor date ale emancipării afroamericanilor şi ale luptei lor pentru egalitate, de la sosirea primilor sclavi în 1619, în colonia britanică Virginia, şi până la alegerea lui Barack Obama la Casa Albă.
- 1862: Preşedintele republican adept al aboliţionismului Abraham Lincoln emancipează afroamericanii din statele confederate din sud. După victoria sa la alegerile prezidenţiale din 1860, statele din sud se separă. Această situaţie antrenează un război între Nord şi Sud, care se va încheia cu victoria Nordului.
- 1865: Cel de-al 13-lea amendament al Constituţiei aboleşte sclavia. Opt dintre primii 12 preşedinţi americani au avut sclavi.
- 1868: Cel de-al 14-lea amendament al Constituţiei stipulează că "orice presoană născută în Statele Unite este cetăţean şi beneficiază de aceleaşi drepturi în faţa legii.
- 1896: Hotărâre a Curţii Supreme de Justiţie care legalizează segregarea ("separaţi dar egali") şi legitimează legile discriminatorii ale statelor sudiste. Afroamericanii devin victimele violenţelor, mai ales cele comise de Ku Klux Klan.
- 1945: Generalul Dwight Eisenhower integrează primele unităţi de culoare în regimentele albilor.
- 1949: Desegregaţia forţelor armate ca urmare a unui decret prezidenţial.
- 1954: Curtea Supremă interzice segregaţia în şcoli.
- 1955: O croitoreasă de culoare, Rosa Parks, este arestată pentru că a refuzat să îi cedeze locul unui alb într-un autobuz. Pastorul Martin Luther King lansează boicotul autobuzelor din Montgomery, în Alabama, în sudul Statelor Unite.
- 1957: Lege privind drepturile civice, care protejează dreptul de vot al afroamericanilor.
- 1960: Nouă lege privind drepturile civice, care se referă la dreptul de vot al afroamericanilor şi la represiunea unor crime rasiste.
- 1961: "Călătoriile libertăţii" ale militanţilor antirarism în sud, în perioada verii.
- 1963: "Am un vis", discurs emblematic al lui Martin Luther King în faţa a 200.000 de persoane la Washington, în care evocă o Americă eliberată de rasism. O bombă este amplasată într-o biserică din Birmingham, în Alabama, provocând moartea a patru fetiţe de culoare.
- 1964: Martin Luther King primeşte Premiul Nobel pentru Pace.
- 1965: Manifestaţi antirasism agresaţi la Selma, în Alabama, de forţele de ordine. Preşedintele Lyndon Johnson defineşte principiile discriminării pozitive, pentru a favoriza angajarea minorităţilor, şi semnează legea privind dreptul de vot.
- 1968: Asasinarea lui Luther King, revolte în 125 de oraşe, doi atleţi de culoare americani îşi ridică pumnii la Jocurile Olimpice din Mexic.
- 1986: A treia luni din ianuarie, dedicată lui Martin Luther King, devine zi de sărbătoare.
- 1989: Generalul Colin Powell devine primul afroamerican şef de Stat Major al armatei americane. El va fi, de asemenea, primul cetăţean de culoare numit secretar de Stat în 2000, de preşedintele George W. Bush.
- 1992: Revolte rasiste la Los Angeles, soldate cu 59 de morţi, după achitarea a patru poliţişti albi care au atacat un şofer de culoare, Rodney King.
- 1995 - Peste 800.000 de afroamericani se reunesc în apropiere de Casa Albă pentru o zi a "ispăşirii şi reconcilierii". "Marşul celor un milion de persoane", cea mai mare manifestaţie a comunităţii afroamericane din toate timpurile este organizată de Louis Farrakhan, voce controversată a acestei comunităţi.
- 2008 - Barack Obama, născut dintr-un tată kenyan, de culoare, şi o mamă americană albă, devine primul preşedinte afroamerican al Statelor Unite.