Ouăle roşii de Paşti nu pot lipsi de pe masa niciunui bun creştin la această sărbătoare. Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Se spune că atunci când Iisus a fost bătut cu pietre, când acestea l-au atins s-au transformat în ouă roşii. Şi, se mai spune că Sfânta Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, a adus nişte ouă într-un coş, care s-au însângerat stând sub cruce. Se povesteşte că după ce Iisus a fost răstignit, rabinii farisei au făcut un ospăţ de bucurie. Unul dintre ei a spus: "Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus". Nici nu şi-a terminat bine vorbele că ouăle s-au şi făcut roşii, iar cocoşul a început să bată din aripi. Răstignirea şi învierea reprezintă eterna legătură dintre moarte şi viaţă, aşa precum renaşte natura în fiecare primăvară, când se reia ciclul vieţii. Oul, el însuşi purtător de viaţă, devine un simbol al regenerării, al purificării, al veşniciei. În tradiţia populară românească se crede că ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase: ele vindecă boli şi protejează animalele din gospodărie. În dimineaţa primei zile de Paşti, copiii sunt puşi să se spele pe faţă cu apa dintr-un vas în care s-au pus dinainte un ou roşu şi un ban de argint, pentru ca astfel copiii să fie tot anul sănătoşi şi rumeni la faţă precum oul de Paşti, curaţi şi bogaţi precum argintul! La noi, de Paşti, ouăle nu se vopsesc doar în roşu, ci şi în alte culori, realizând desene deosebit de inspirate şi frumos lucrate, în motive geometrice sau reprezentând plante, animale ori diferite simboluri. Bucovina este recunoscută pentru tradiţia - păstrată şi în zilele noastre - de "a încondeia" sau "a închistri" ouă. Armonia culorilor, delicateţea modelelor transmise din generaţie în generaţie şi măiestria execuţiei, au transformat acest meşteşug în artă. Ouăle sunt încondeiate în trei-patru culori, de obicei, ţinând cont şi de simbolul fiecărei culori în parte: roşu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie), galben (lumina, bogăţia recoltelor, tinereţea), verde (forţa naturii, rodnicie, speranţă), albastru (sănătate, seninul cerului). Ouă decorative de Paşti se mai fac în relief (Vrancea, Putna Sucevei), împodobite cu mărgele (Bucovina), din lemn (zona Neamţ) sau din lut (Corund-Harghita). În unele părţi ale ţării sunt folosite ouă fierte, în alte zone, cele golite de conţinut. Odinioară, ouăle de Paşti erau vopsite în culori vegetale, astăzi se folosesc mai mult cele chimice. Culorile vegetale erau preparate după reţete străvechi, transmise din generaţie în generaţie, cu o mare varietate de tehnici. Plantele folosite în acest scop, în funcţie de momentul în care erau recoltate, de timpul de uscare şi de modul în care erau combinate, ofereau o gamă largă de diferite nuanţe. Ornamentica ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinzând simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, skeomorfe (unelte de muncă) şi religioase. Astfel, numai în ornamentarea geometrică deosebim simboluri şi semnificaţii precum: linia dreaptă = viaţa linia dreaptă orizontală = moartea linia dublă dreaptă = eternitatea linia cu dreptunghiuri = gândirea şi cunoaşterea linia uşor ondulată = apa, purificarea spirala = timpul, eternitatea dubla spirală = legătura dintre viaţă şi moarte Ouăle se ciocnesc la masa de Paşti (în toate cele trei zile ale sărbătorii) după un anumit ritual: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocneşte capul oului de capul oului ţinut în mână de un comesean, în timp ce rosteşte cunoscuta formulă: “Hristos a Înviat!”, la care se răspunde cu: "Adevărat a Înviat!". De acum înainte, timp de patruzeci de zile, acesta devine salutul tuturor creştinilor. "Hristos a Înviat!"