În suprafaţă de 9.110 ha, comuna Curăţele se compune din cinci localităţi: Nimăieşti, Beiuşele, Cresuia, Curăţele şi Pociovelişte, cu o populaţie de circa 2.850 de locuitori. Aşezată în Depresiunea Beiuşului, comuna îşi întemeiază sursele de existenţă şi resursele de venit pe lucrarea pământului şi creşterea animalelor. Dar dacă roadele terenurilor agricole nu oferă sătenilor o şansă sigură şi periodică de belşug, anii democraţiei post-revoluţionare n-au însemnat nici pentru crescătorii de animale posibilitatea unor venituri suplimentare: oile au devenit o afacere păguboasă, carnea şi lâna fiind fără căutare; porcii se află într-o carantină permanentă, în timp ce preluarea viţeilor, la 150 kg în loc de 350-400 kg, le este într-o totală defavoare. Şansa celor cinci sate constă în apropierea lor de municipiul Beiuş şi de platformele industriale de la Drăgăneşti, Rieni şi chiar Ştei, acestea oferind locuitorilor comunei posibilitatea unor venituri sigure, complementare resurselor din propriile gospodării. În noile condiţii ale vieţii social-economice a comunei şi zonei, grefate pe tendinţa generală a ţării, care determină o nouă şi radicală orientare spre dezvoltare şi modernizare, la conducerea comunei Curăţele, în calitate de primar a fost ales, în anul 1996, şi apoi reales, în anii electorali 2000 şi 2004, dl Teodor Mocioran. Despre primarul Teodor Mocioran se poate spune că se află în fruntea comunei de la primele alegeri ale noii democraţii, întrucât atunci, în 1992, a fost ales viceprimar. Cele trei mandate de primar obţinute consecutiv îi conferă edilului şef al comunei Curăţele poziţia de lider gospodăresc, consultant social şi chiar de mediator de opinii divergente la masa de consiliu. "Cu fiecare dintre consiliile locale comunale constituite în cele trei legislaturi am convenit, desigur, după discuţiile şi argumentele de rigoare, că odată cu încheierea campaniei electorale şi cunoaşterea rezultatului alegerilor, nouă, aleşilor locali, fie că e vorba de primar sau de consilieri, nu ne rămâne decât o cale de urmat şi un scop de îndeplinit: deplina colaborare şi buna conlucrare în rezolvarea problemelor cetăţenilor comunei. Acum, în al 11-lea an de mandat, pot spune că, de fiecare dată, în acţiunile noastre am avut acordul consiliului şi că n-am învinovăţit pe nimeni, chiar dacă opinia cuiva mi-a fost potrivnică, şi nimănui nu i-am purtat resentimente. Gândul şi acţiunea mea au la bază o normă de conduită simplă şi clară: fă bine întotdeauna, chiar dacă nu eşti răsplătit pe măsură", susţine primarul din Curăţele. În plan social şi gospodăresc, primarul Mocioran are dorinţa de a asigura locuitorilor satelor comunei sale condiţii de viaţă similare celor de la oraş. Iar dacă asfaltul se opreşte în poarta casei tale şi dacă apa îţi vine în casă la robinet, iar copiii nu mai fac naveta la şcolile din oraş, întrebarea care se pune este: oare nu a venit vremea ca satul să fie preferat oraşului? Asfaltul le bate în poartă Trecerea primului mandat electoral al noii democraţii, dintre anii 1992 - 1996, contrar aşteptărilor generale, în comuna Curăţele n-a produs o schimbare semnificativă în infrastructura locală. Drumurile comunale erau, ce-i drept, pietruite şi bine întreţinute, dar asfaltul se oprea pe la 400 metri din centrul comunei spre Pociovelişte şi pe la vreo 500 m spre Beiuşele, însă fără să acopere carosabilul din faţa primăriei. "Odată cu anul 1996 am început programul de modernizare a drumurilor comunale, în fiecare an reuşind să acoperim cu asfalt alţi şi alţi kilometri, asfel că în anul 2000 am ajuns în Pociovelişte - circa 4 km, iar până în 2006 am intrat cu asfaltul şi în Cresuia - alţi vreo 3 km - până la ultima casă, dar şi pe străzi laterale. În acelaşi timp, ne-am îndreptat atenţia şi spre Beiuşele, asfaltând drumul pe toată lungimea lui, de 4 km, şi chiar pe străzi laterale, pe circa o mie de metri. În Curăţele am continuat asfaltarea făcută cu ani în urmă, pe un kilometru, până la biserică, iar în Nimăieşti am asfaltat străzi laterale pe 2 km. Sigur că realizarea acestei lucrări reprezintă o mare bucurie atât pentru conducerea comunei, cât şi pentru fiecare locuitor, întrucât asfaltul a ajuns până la poarta fiecăruia", precizează cu drept cuvânt primarul Teodor Mocioran. Apa, o speranţă pentru Nimăieşti O tentativă de începere a alimentării cu apă a satelor comunei, petrecută în anul 1992 s-a soldat cu eşec, în primul rând, pentru că proiectul se bazase doar pe forţe proprii, iar vistieria comunală era prea săracă pentru o astfel de lucrare. Reuşita alimentării cu apă pentru satele Pociovelişte şi Beiuşele s-a petrecut între anii 1996 şi 1998, când s-a executat lucrarea - captare, rezervor, conducta de aducţiune şi de distribuţie -, în lungime de 12 km. Ceva mai târziu, prin 2002, aducţiunea a fost extinsă şi în satul Curăţele, inclusiv la primărie. Dacă în satul Cresuia exista alimentare cu apă, realizată de locuitori înainte de anul 1989, s-a dovedit că reţeaua se afla într-o stare de accentuată deteriorare. Aceasta a determinat schimbarea, în anul 2006, a întregii coloane şi alimentarea de la alt izvor. Bucuria rezolvării alimentării cu apă a celor patru sate a rămas însă umbrită de eşecul repetat al asigurării apei prin conductă pentru locuitorii din Nimăieşti. Încercările repetate şi insistente ale primăriei şi consiliului local, începute prin 1998, pe la organisme administrative şi guvernamentale, pentru a obţine fondurile necesare, au rămas fără ecou. În fine, la ora actuală există studiu de fezabilitate, există documentaţie depusă în baza Ordonanţei nr. 7, există autorizaţie de construcţie eliberată, doar că... încă nu sunt bani. Cert e că va trebui o altă captare decât cea care alimentează celelalte sate. Şcoala - legătura copilului cu satul În fiecare dintre satele comunei există grădiniţe şi şcoli cu clasele I-IV, la Nimăieşti existând chiar două şcoli primare. Şcoala cu personalitate juridică cu clasele V-VIII se află în centrul de comună. În satul Beiuşele s-a construit o nouă grădiniţă, dotată cu încălzire centrală cu apă, existând speranţa inaugurării ei într-un timp cât mai scurt, deşi mai sunt necesare fonduri pentru fosa septică şi pentru împrejmuire. Şi la Cresuia localul se află în proces de amenajare, urmând a fi schimbate parchetul şi geamurile. Celelalte edificii şcolare dispun de toate condiţiile materiale necesare unei bune pregătiri a elevilor, iar şcoala de la centru poate rivaliza cu o şcoală de la oraş - parchet nou, apă curentă, geamuri şi uşi termopan, încălzire centrală, laboratoare de fizică şi chimie dotate cu materialul didactic necesar. În atenţie, căminele culturale S-ar putea spune că apropierea de oraş şi mijloacele audio-vizuale de care dispune fiecare familie a diminuat substanţial interesul pentru activităţile cultural-artistice clasice. Cămine culturale există şi sunt utilizabile pentru serbări şcolare sau seri distractive pentru tineret, dar reparaţii generale şi dotarea cu mobilier nou ar fi necesare la fiecare. O nouă casă de nunţi a fost construită în Cresuia şi, sigur, ea va primi multiple destinaţii. Pentru sănătatea lor La starea de sănătate a locuitorilor comunei Curăţele veghează cu sentimentul datoriei împlinite un medic de familie şi un medic stomatolog. Consiliul local s-a preocupat îndeaproape de întreţinerea edificiului, renovândul prin montarea de uşi şi geamuri termopan şi pregătirea introducerii încălzirii centrale. S-au scurtat sulii, s-au redus fuşteii... Satul Cresuia a fost şi încă mai este recunoscut pentru confecţionarea scărilor. Din primăvară până în toamnă meşterii scărari îşi încărcau căruţele cu scări de diferite dimensiuni, chiar şi pănă la 8-10 metri, şi luau în piepturile cailor drumurile ţării. Astăzi, în Cresuia meşterii scărari se numără pe degete. Produse pe scară industrială, scările manufacturate au pierdut teren, pe timp ce trece devenind amintirea unei vechi tradiţii. O cupă pentru echipă Pentru delectarea de duminică a locuitorilor şi pentru menţinerea tineretului la în ritmurile vieţii sportive, consiliul local a hotărât amenajarea unui teren de fotbal, acesta devenind câmpul de activitate al Asociaţiei sportive "Curăţele 2002". Au existat şi succese, precum obţinerea unei cupe la faza judeţeană, în 2005 (foto), iar speranţele în noi victorii renasc cu fiecare etapă. Ceea ce e bine şi firesc. Conducerea comunei Primar - Teodor Mocioran Viceprimar - Ioan Dic Secretar - Floarea Bran Consilieri: Nicolae Fărcuţ, Vasile Simai, Ionel Dringo, Nicolae Cociu, Mihai Muţ, Adrian Sime, Marius Sime, Bujor Florea, Valentin Ciurba, Iosif Sile. Proiectele primarului x Alimentarea cu apă a satului Nimăieşti x Decolmatarea văii Nimăieşti şi îndiguirea malului stâng x Împietruirea drumurilor comunale DC 221 (7 km) şi DC 223 (5 km) x Canalizarea comunei