Luând-o înaintea Justiţiei, Premierul "telefonează" încetarea grevei în învăţământ
Liderii sindicatelor din educaţie consideră că premierul face o greşeală atunci când cere cadrelor didactice să nu ţină cont de deciziile liderilor lor, atâta vreme cât aceştia au rolul de a reprezenta şi a pune aplicare hotărârile luate de membrii de sindicat.
Nu liderii decid greva, ci sindicaliştii
"Premierul uită un lucru: oamenii nu fac ceea ce vor liderii, ci invers, noi facem ceea ce ne cer ei", a declarat, ieri, Aurel Cornea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ (FSLI), comentând astfel apelul premierului către profesori de a reveni în clase indiferent de hotărârile liderilor sindicali. Acelaşi punct de vedere este susţinut şi de Răzvan Bobulescu, preşedintele "Alma Mater". "După atât timp, primul-ministru tot nu a înţeles cum funcţionează sindicatele. Nu a înţeles că nu noi decidem asupra mersului unei acţiuni sindicale, ci oamenii", a spus liderul universitarilor, care susţine că "şocul cel mare, marea greşeală a Guvernului" a fost să conteste în instanţă greva profesorilor, în condiţiile în care, timp de o săptămână, s-au purtat negocieri cu premierul şi cu preşedintele ţării. La rândul lui, Gheorghe Isvoranu, preşedintele federaţiei "Spiru Haret", a precizat, ieri, că "greva n-o fac liderii, ci oamenii care de aproape două săptămâni au întrerupt activitatea".
Cadrele didactice au intrat în grevă în 7 noiembrie, iar acum trei zile au decis să continue acţiunea, decizia fiind luată de cele patru federaţii sindicale din educaţie cu susţinerea a peste 70 la sută dintre sindicalişti.
Câtă resemnare, atâta umilinţă...
Cu toate acestea, există unităţi şcolare în care activitatea a fost reluată.
Potrivit legislaţiei sindicale, administraţia nu este obligată să plătească greviştii pentru perioada în care au oprit lucrul, astfel că salariile acestora se diminuează proporţional cu numărul de zile grevă generală.
În situaţia în care au la dispoziţie un fond de grevă, sindicatele pot plăti plăti greviştilor sumele ce le sunt scăzute din salariu. Astfel de posibilităţi au însă doar sindicatele din sectoare mai bogate ale economiei, precum ar fi mineritul, industria extractivă de gaze şi petrol sau unele sindicate din transporturi. Gheorghe Izvoranu recunoaşte că unii profesori au reluat activitatea, dar nu pentru că ar fi mulţumiţi de oferta Guvernului sau pentru că-i roagă premierul, ci pentru că mulţi trăiesc în "sărăcie lucie", având o situaţie materială foarte grea. De aceea, el îi transmite premierului Tăriceanu - fost cadru didactic - că un învăţător debutant are un salariu de 348 de lei, iar un profesor debutant 445 de lei. Izvoranu consideră că Tăriceanu "mai bine s-ar aşeza la masa negocierilor" şi ar găsi o soluţie pentru ieşirea din criză, decât să facă apel la profesori să se întoarcă la şcoală.
Profesorii, sfătuiţi să stea în "banca" lor
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a lansat, ieri, un apel către profesori, cerându-le să reia activitatea indiferent de decizia liderilor sindicali, amintind că cererea principală de finanţare a proiectelor de reformă din educaţie cu 5% din PIB reprezintă un angajament asumat deja de Guvern. El a amintit că oferta Executivului reflectă posibilităţile actuale ale economiei pentru menţinerea echilibrelor macroeconomice, fără a genera pericolul unei inflaţii care să erodeze ulterior veniturile salariale.
Potrivit Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN), declaraţiile făcute de premier nu fac decât să acutizeze conflictul din educaţie şi reprezintă o presiune "evidentă şi nepermisă" făcută asupra instanţei care trebuie să se pronunţe cu privire la cererea Ministerului Educaţiei cu privire la ilegalitatea grevei. Cadrele didactice se află în cea de-a doua săptămână de grevă generală, cerând majorarea salariilor şi cinci la sută din PIB pentru educaţie. Profesorii au negociat în mai multe rânduri cu Guvernul, în acest conflict intervenind chiar şi preşedintele Traian Băsescu, fără ca sindicatele să obţină integral ce au cerut.
Guvernul a propus profesorilor o majorare salarială de opt la sută în două tranşe, plata unor drepturi băneşti restante, precum şi alocarea a cinci la sută din PIB pentru educaţie, însă numai pe bază de proiecte. În schimb, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a cerut instanţei să se pronunţe asupra legalităţii grevei generale pe care profesorii au declanşat-o în 7 noiembrie, instanţa fiind aşteptată să ia azi o decizie în acest sens. Profesorii au anunţat că, tot azi, vor organiza un miting la Bucureşti.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.