O delegaţie a Consiliului Concurenţei (CC) a poposit timp de trei zile în Bihor pentru întâlniri de lucru cu mediul de afaceri, patronatele şi administraţia judeţeană şi locală. Scopul oficial a fost cel de a acorda consiliere IMM-urilor, patronatelor şi autorităţilor locale, dar şi pentru a prelua situaţii şi sugestii din partea mediului de afaceri.

 

Prima întâlnire cu patronatele s-a petrecut luni, la Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Bihor, unde delegaţia CC, în frunte cu preşedintele Bogdan Chiriţoiu, s-a întâlnit cu preşedintele CCI Bihor, Ioan Micula, şi alţi reprezentanţi ai patronatelor din judeţ. A doua întâlnire cu mediul de afaceri a avut loc miercuri, în Sala Mare a Primăriei Oradea, unde au participat zeci de intreprinzători locali.

Daniela Bădilă, director general al CC, a prezentat aşa-numitele „înţelegeri anticoncurenţiale verticale (retail)” cu exemple şi sancţiuni aplicate. Celor prezenţi li s-a expus ce înseamnă înţelegerile de impunere a preţurilor de revânzare, preţul fix, preţul minim sau recomandat. S-au prezentat şi exemple de înţelegeri între producători şi distribuitor (lanţuri de supermarketuri) pentru impunerea preţului. Preşedintele CCI Bihor şi al Grupului European Food&Drinks, Ioan Micula, a intervenit în repetate rânduri, în favoarea firmelor româneşti şi a furnizorilor locali, arătând că acestea nu au puterea să impună marilor retaileri un preţ, dimpotrivă, sunt la cheremul marilor retaileri.

„Nu poate furnizorul local să impună retailerului preţul său, nu are această putere, nici nu stă de vorbă cu el, este poftit afară”, a spus Ioan Micula.

De fapt, prin politicile economice şi fiscale ale statului român, inclusiv prin practica Consiliului Concurenţei, firmele româneşti sunt dezavantajate în favoarea multinaţionalelor. Apoi, datorită legislaţiei fiscale mult mai prietenoase faţă de mediul de afaceri din statele vecine (Ungaria, Polonia şi chiar Bulgaria), firmele de acolo au un avantaj net concurenţial faţă de firmele româneşti, împovărate de taxe şi impozite. De aceea asistăm la o continuă creştere a importurilor, consumul creşte pe seama acestor importuri, iar producătorii români sunt în imposibilitatea de a supravieţui, darămite să-şi extindă sau diversifice activitatea. Nici nu poate fi vorba în aceste condiţii de creşterea salariilor angajaţilor şi a nivelului de trai. Dimpotrivă, firmele româneşti sunt condamnate la faliment, iar efectul este devastator în plan social prin pierderea locurilor de muncă.

Un alt aspect adus la cunoştinţa oficialilor din Consiliul Concurenţei a fost impactul negativ al economiei subterane asupra mediului de afaceri plătitor de taxe şi impozite. Care, oricum o răsucesc reprezentanţii statului, tot concurenţă neloială se cheamă, iar Consiliul Concurenţei ar trebui să intervină prin blocarea la raft a acestor produse aruncate pe piaţă prin practici ilegale. Au fost date exemple de producători care pe o firmă îşi foloseau instalaţiile (liniile tehnologice) pentru obţinerea unui produs comercializat sub un brand, o anumită perioadă de timp în care se sustrag de la plata obligaţiilor fiscale, apoi îşi mutau activitatea pe o altă firmă. Procesul se repeta de mai multe ori pe astfel de societăţi unde se practica la greu evaziunea fiscală, dar produsul (brandul) se regăsea de fiecare dată pe piaţă, la vânzare sub costul de producţie! (în care sunt incluse şi obligaţiile fiscale). Acest lucru reprezintă evident, pe lângă latura penală, un exemplu clar de concurenţă neloială pe care Consiliul Concurenţei trebuie să o rezolve prin blocarea acestor produse (branduri) la comercializare. Lucru care în prezent nu se întâmplă, iar CC nici nu poate amenda aceste firme, deoarece ele sunt băgate cu bună ştiinţă în faliment şi chiar amenda ar rămâne, de altfel, fără efect (nu ar fi plătită niciodată). Singura variantă pe care ar trebui să o pună în aplicare CC este blocarea la comercializare a acestor produse.

În fine, întreprinzătorii locali au mai solicitat ca atât CC, cât şi alte instituţii ale statului care supraveghează şi controlează agenţii economici să meargă pe linia prevenţiei şi îndrumării, în defavoarea aplicării directe a sancţiunilor.

Întâlnirea cu reprezentanţii IMM-urilor a continuat cu prezentarea sectorului de servicii aeroportuare (Adrian Comănescu), cu prezentarea politicilor de clemenţă şi conformare (Irina Popovici) şi regimul licitaţiilor trucate (Graţiela Gheorghe).

Vizita în Bihor a Consiliului Concurenţei este a şasea organizată la nivelul ţării având ca obiectiv consilierea instituţiilor şi a firmelor mici şi mijlocii.