Un grup de investitori străini intenţionează să construiască o staţiune ecoturistică la standarde europene în zona platoului carstic Padiş, urmând ca aici, pe o suprafaţă de 80 de hectare, să fie ridicate construcţii care să ofere turiştilor peste două mii de locuri de cazare. Reprezentanţii Centrului Regional de Supraveghere Ecologică "Munţii Apuseni" se opun proiectului, motivând că terenul pe care ar urma să fie realizată investiţia face parte dintr-o zonă protejată.

După alinierea, în vara acestui an, a legislaţiei române din domeniul ariilor protejate la legislaţia europeană, platoul carstic Padiş, care până acum făcea parte din zona de protecţie specială a Parcului Natural Apuseni, se află la limita dintre zona strict protejată şi cea protejată integral, care include cele mai valoroase suprafeţe terestre din rezervaţie cu specii de plante şi animale rare. Conform noii legislaţii, împărţirea parcului se face în patru zone. Astfel, zona de protecţie strictă, de protecţie integrală, de management durabil şi zona de dezvoltare durabilă a activităţii umane. Conform noilor reguli, susţin ecologiştii, zona în care se doreşte realizarea investiţiei ar trebui să fie una protejată. "În platoul Padiş se pot face investiţii, se poate construi, însă depinde unde şi cât. Zona în care se doreşte realizarea acestei investiţii este una de conservare naturală, este protejată. Se fac însă presiuni asupra administraţiei Parcului Apuseni ca terenul în cauză să fie trecut în zona de dezvoltare durabilă. Nu suntem împotriva realizării unor spaţii de cazare pentru turişti, însă să faci acest lucru într-o arie protejată este un pic forţat", a declarat Mihai Togor, preşedintele CRSE "Munţii Apuseni". Ecologiştii au adăugat că nici cele 600 de locuri de muncă care ar urma să fie create în zonă nu vor fi destinate locuitorilor satelor învecinate aşa cum au argumentat investitorii. "Câte dintre aceste slujbe vor fi pentru ţăranii din zonă? Pentru asemenea locuri de muncă este nevoie de personal calificat, cu studii în turism şi de oameni care cunosc cel puţin o limbă străină. Ne îndoim că vor fi prea mulţi localnici care să îndeplinească aceste condiţii", a adăugat Mihai Togor. Potrivit acestuia, CRSE "Munţii Apuseni" va face toate demersurile necesare pentru a opri demararea lucrărilor şi pentru introducerea terenului vizat în zona protejată. De cealaltă parte însă, reprezentanţii investitorilor susţin că cele 80 de hectare nu au făcut niciodată parte dintr-o asemenea zonă. "Nu e nimic protejat acolo pentru că nu ai ce proteja. Nu sunt specii rare pe terenul respectiv, existând mai multe studii de specialitate care atestă acest lucru. Până şi Ministerul Mediului ne-a remis o adresă potrivit căreia zona este una de dezvoltare durabilă şi nicidecum de protecţie. În ceea ce ne priveşte, administraţia parcului trebuie să aprobe zonarea potrivit noii legislaţii, după care, din primăvara anului viitor, pot fi demarate lucrările. Referitor la cele 600 de locuri de muncă, e adevărat că nu vor fi toate pentru ţăranii din zonă. Dar dacă ne gândim la alternativa pe care le-o oferă Guvernul, aceea de a supravieţui din comercializarea obiectelor artizanale, tot e mai bine. Cui să vândă localnicii obiecte de artizanat?", a declarat reprezentantul grupului de investitori, Mircea Caster.