În fiecare an, pe data de 1 iulie, se sărbătoreşte Ziua internaţională a Cooperaţiei (anul acesta se sărbătoreşte a 84-a aniversare a Zilei Internaţionale a Cooperaţiei de către Alianţa Cooperatistă Internaţională (A.C.I.) şi a 12-a aniversare a Zilei Internaţionale a Cooperaţiei de către ONU). Iată de ce am considerat oportun să realizăm o scurtă trecere în revistă a principalelor momente din viaţa cooperaţiei bihorene, împreună cu preşedintele Federalcoop Bihor, Ioan Berdea. -Prima cooperativă viabilă din lume a fost înfiinţată în anul 1844, în Anglia, de către Pionierii de la Rochdale. Generaţiile care au succedat-o şi Alianţa Cooperatistă Internaţională (ACI) şi-au extras principiile din regulile formulate de către Pionierii de la Rochdale. Potrivit Declaraţiei din 1995, cooperativele au la bază următoarele valori: autoajutorarea, democraţia, egalitatea, echitatea şi solidaritatea. Membrii cooperatori respectă, de asemenea, în valorile etice ale cinstei, deschiderii, responsabilităţii sociale si ale grijii faţă de semeni. -Când putem vorbi despre cooperaţie în România? -Actul de naştere al cooperaţiei în România datează din 1851. România este una din cele 6 ţări care, în 1895, au fondat Alianţa Cooperatistă internaţională. Ca şi repere amintim următoarele: anul 1852 - în Ardeal ia fiinţă prima cooperativă, anul 1855 - la Brăila ia fiinţă prima asociaţie de tip cooperatist, anul 1895 - cooperaţia de consum din România devine membră fondatoare a Alianţei Cooperatiste Internaţionale, anul 1902 - în judeţul Vâlcea ia fiinţă prima cooperativă organizată pe principiile cooperatiste valabile şi azi, în anul 1929 se înfiinţează Oficiul Naţional al Cooperaţiei, iar în anul 1950 se înfiinţează Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum. Chiar dacă sub comunism cooperaţia a cunoscut cea mai puternică ascensiune, nu se poate afirma nicidecum că ea ar fi opera comunismului. Până în anul 1989 având în vedere mentalităţile existente şi faptul că în mediul rural cooperaţia era singurul agent economic care deservea nevoile membrilor cooperatori (dar nu numai), sistemul cooperatist a înregistrat o dezvoltare spectaculosă, fiind favorizat de situaţia de monopol care o deţinea, nefiind stânjenit de concurenţă în a se dezvolta. Astfel au fost construite spaţii comerciale de mari dimensiuni, necesare la momentul respectiv, care însă ulterior au devenit excedentare, datorită atomizării ofertei (apariţiei concurenţei) şi implicit a diminuării volumului economic. - -După 1989 începe declinul…. -Da, s-a ajuns ca după 1989 cooperativele să vândă o parte din spaţiile excedentare (fondurile obţinute fiind utilizate la modernizarea spaţiilor existente), să le închirieze cele care nu le-a putut rentabiliza din cauza concurenţei neloiale, sau chiar să păstreze o mică parte din ele în conservare. O problemă gravă cu care se confruntă cooperaţia (în momentul de faţă, dar şi începând din 1990 şi până azi) este concurenţa neloială , economia subterană, munca la negru şi evaziunea fiscală din economia românească. -Mai concret? -Este vorba de faptul că, unităţile cooperatiei de consum (din judeţul Bihor) au virat la bugetul statului numai în anul 2005 aproape 70 miliarde lei vechi (adică C.A.S., T.V.A., impozit pe profit şi pe salarii). În aceste condiţii spre deosebire de alti comercianţi care îşi pot permite să practice şi preţuri de dumping (să vândă produsele la un preţ foarte mic, deoarece contribuţia lor la bugetul statului este infimă pe lângă cea a unităţilor cooperatiste), modernizarea punctelor noastre de desfacere se realizează mai lent, în condiţiile în care alimentăm bugetul statului cu sume importante. Profităm de această ocazie şi facem un apel către autorităţile administrative locale (Prefectură, Primării, posturi de Poliţie), către organele de control să ne sprijine şi să contribuie cu forţe superioare la eliminarea evaziunii fiscale (facem referire în mod special la tot felul de comercianţi ambulanţi şi cei care comercializează băuturi alcoolice şi ţigări netimbrate). În final aş dori să mai arat că în ciuda piedicilor pe care le întâlneşte sistemul cooperatist din judeţul nostru în anul 2005 s-a realizat o cifră de afaceri de peste 407 miliarde lei vechi (sumă ce reprezintă 6,7% din cifra de afaceri a cooperaţiei de consum din ţară), din care cca. 293 miliarde la comerţ (cu amănuntul şi en-gross) şi cca. 74 miliarde lei vechi la producţie (adică 29% din producţia realizată de cooperaţia de consum), a obţinut un profit brut de aproape 11 miliarde (adică 11% din profitul obţinut de cooperaţia din ţară) şi a realizat investiţii de peste 10 miliarde lei vechi în acelaşi an, situându-se prin aceste rezultate pe primul loc pe ţară.