Ieri, la Hotel Continental Oradea, în cadrul ședinței de lucru a Comitetului Director, Admistrația Națională „Apele Române” a prezentat rezultatele primului exercițiu interbazinal de simulare a intervențiilor în caz de inundații, ABA Crişuri fiind printre echipele participante.  

 

La ședința Colegiului Director al Administraţiei Naţionale Apele Române, desfăşurată ieri la Oradea, au participat secretarul de stat în Ministerul Mediului, Olimpia Negru, Nicolae Bărbieru, directorul general al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, prefectul Claudiu Pop, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Pasztor Sandor, toţi directorii administrațiilor bazinale de apă din țară, precum și directori din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Pe ordinea de zi s-au aflat mai multe teme, cum ar fi analiza indicatorilor de performanță, situația personalului și a echipamentelor de intervenție, precum și problemele specifice activităților de monitorizare a stării cursurilor de apă. De asemenea, s-au prezentat rezultatele primului exerciţiu interbazinal de simulare, care s-a desfășurat în perioada 16-18 august, pe malul drept al râului Mureș, în localitatea Vințu de Jos, județul Alba, și a avut ca obiectiv verificarea modului de intervenție în caz de inundații, precum și capacitatea de colaborarea între formațiile de intervenție rapidă din țară. În acest exercițiu au fost implicate trei dintre cele 11 administrații bazinale: ABA Mureș, ABA Argeș-Vedea și ABA Crișuri. Fiecare administrație a avut linia sa de dig și a intervenit cu soluții diferite, dar astfel desfășurate încât să realizeze o singură linie de apărare pe o lungime de aproape 3 km. Formația de intervenție rapidă din cadrul ABA Crișuri a intervenit pe o lungime de 1.050 m de dig și a prezentat două soluții de supraînălțare a digului. Linia de dig paralelă cu cursul de apă a fost supraînălțată prin panouri mobile din aluminiu, iar închiderea s-a făcut cu panouri de tip Aqua Stop, acestea fiind unice în țară. „Timp de 7 ore, membrii formației de intervenție rapidă au acționat cu mult profesionalism, astfel încât linia de dig nu doar că a fost corect supraînălțată, dar a fost eficient conectată cu linia de dig aferentă colegilor de la ABA Mureș”, a declarat Dorel Dume, directorul ABA Crișuri. Celelalte administrații bazinale implicate în exercițiul de simulare au prezentat soluții de tip hidrobaraj și aerobaraj. „Este pentru prima dată când se organizează un exerciţiu de simulare interbazinal pentru verificarea modului de colaborare la intervenţie. Putem spune că exerciţiul de simulare şi-a atins obiectivele, şi anume de testare a capacităţii de reacţie a AN Apele Române. Practic, vorbim de cea mai mare supraînălţare de dig realizată în condiţii de simulare, astfel încât să fie analizat şi randamentul personalului în condiţii de lucru intensiv. În orice caz, doresc să subliniez necesitatea implicării autorităţilor locale prin serviciile de voluntari sub coordonarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, alături de formaţiile de intervenţie ale ANAR, astfel încât, în situaţii reale, pagubele să fie pe cât posibil diminuate”, a menţionat Olimpia Negru.  

Potrivit ABA Crişuri, prin acest exercițiu de simulare s-a verificat și eficiența ehipamentelor moderne față de metodele clasice de apărare de tip dig iepuresc sau supraînălțare cu saci de nisip. Astfel, o formație de opt oameni a instalat 100 m de baraje mobile, în medie în 45 de minute, în timp ce pentru dig de saci era nevoie de 4 ore. Există totuși și dezavantaje, aceste soluții nu pot fi amplasate peste tot, în primul rând din cauza lipsei spaţiului. Existenţa unor garduri sau anexe, în apropierea digurilor sau chiar pe dig îngreunează accesul cu utilaje şi poate face ca genul acesta de intervenţii să fie mai puţin eficient. Practic, pentru Dunăre şi cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari, precum Mureşul, Crișuri, Siretul, Argeşul, Prutul, Someşul, propagarea viiturilor este mai lentă şi permite mobilizarea şi deplasarea echipelor de intervenţie din diferite zone ale ţării. Rămâne problema râurilor mici şi a viiturilor rapide, unde practic asemenea intervenţii sunt extrem de dificile sau chiar imposibile din cauza presiunii timpului şi a condiţiilor de spaţiu. În aceste situații un rol important îl joacă șanțurile, canalele și rigolele de scurgere a apei.

„Ca măsuri viitoare, avem în vedere pregătirea cât mai multor astfel de echipe de intervenție distribuite la nivel naţional şi dotate atât cu utilaje terasiere, cât şi cu mijloace de intervenţie specifice. În concluzie, îmbunătăţirea prognozelor prin înfiinţarea unor noi puncte de monitorizare hidrologică, optimizarea aplicaţiilor existente, creşterea numărului de Centre de Intervenţie şi dotarea cu utilaje terasiere şi de transport sunt priorităţi ale AN Apele Române, acestea putând fi realizate din surse proprii şi, sperăm noi, şi în cadrul unor proiecte cu finanţare europeană, precum continuarea proiectului WAT-MAN, etapa II”, a menționat Nicolae Bărbieru, în cadrul şedinţei Comitetului Director, care a avut loc ieri la Oradea.