După 1990, anticomunismul a devenit vocaÅ£ia multor intelectuali sau oameni politici, care au invocat mereu, în sprijinul convingerii lor, disidenÅ£a practicată înainte de revoluÅ£ie. Dacă, în alte părÅ£i, revoluÅ£ia a fost de catifea, la noi disidenÅ£a a fost una de catifea, fumul ei revoluÅ£ionar ieÅŸind doar din Å£igările pufăite tacticos, prin ungherele boemei călduÅ£e.
Critica anticomunistă, câtă se pretinde ea că a fost, a vizat, în special, perioada ceauÅŸistă, mult mai mult decât anii de groază ai stalinismului în România. Până ÅŸi victimele închisorilor bolÅŸevice s-au putut manifesta, după ce i-a eliberat Dej, în '64, din puÅŸcării. ExplicaÅ£ia ciudatei libertăţi de miÅŸcare ÅŸi de exprimare avea să vină cu anii, producând un ÅŸoc dureros. MulÅ£i dintre acei oropsiÅ£i sau sfinÅ£i ai închisorilor au fost mai degrabă dracii închisorilor. Intelectuali ca Paleologu, Dan Amedeo Lăzărescu, Quintus, Bălăceanu Stolnici, ÅŸi lista poate continua, au făcut turnătorie de cea mai joasă speţă. Cei mai mulÅ£i au continuat pactul cu diavolul ÅŸi în perioada regimului ceauÅŸist, când aveau să se bucure de tot felul de privilegii, de genul călătoriilor în străinătate, precum ÅŸi de condiÅ£ii materiale bune, menite să asigure liniÅŸtea creaÅ£iei ÅŸi, totodată, somniferul pentru o conÅŸtiinţă împăcată. AceÅŸti intelectuali, care s-au pretins mereu mari cosmopoliÅ£i ÅŸi pro-occidentali, au fost cât se poate de ataÅŸaÅ£i de regimul naÅ£ionalist-comunist - după cum îl etichetau - condus de CeauÅŸescu, faţă de care nu numai că nu au protestat, ci cu care chiar au colaborat strâns ÅŸi avantajos.
Să nu o uităm aici nici pe Mona Muscă, politiciana care a pozat, mult timp, într-o fiinţă superioară moral, ce predica, pe unde apuca, buna cuviinţă, cinstea ÅŸi caracterul, fără de care nu faci nimic în viaţă, cum nu uita ea să adauge mereu. Dânsa ne-a demonstrat, însă, că s-a descurcat destul de bine în viaţă fără aceste calităţi, lipsa lor desăvârÅŸită înlesnindu-i succesul obÅ£inut printr-un parvenitism abject. Toate aceste scârnăvii venerabile, defuncte sau în viaţă, ca ÅŸi mulÅ£i alÅ£i disidenÅ£i de colÅ£ul mesei, de tipul lui Liiceanu sau PleÅŸu, au devenit mari anticomuniÅŸti dornici de compătimirea ÅŸi de admiraÅ£ia celor din jur, pe când rezistenÅ£a anticomunistă din munÅ£i, doar pentru faptul că aparÅ£inea, în bună măsură, unei miÅŸcări politice controversate, care a făcut ÅŸi rele ÅŸi bune - aceea legionară - este Å£inută la indexul istoriei ÅŸi nu este pomenită mai deloc. Această judecată strâmbă ne demonstrează, încă odată, că de supravieÅ£uit prin cotloanele ÅŸi ungherele istoriei nu supravieÅ£uiesc decât cameleonii ce-ÅŸi schimbă mereu culoarea, pentru a putea înghiÅ£i rahatul politic al momentului.
Farsa anticomunismului românesc este uÅŸor de demascat. În România, nu a existat un comunism autentic, de credinţă sinceră, ca în alte ţări, precum Cehoslovacia, Polonia ÅŸi Ungaria, unde s-a manifestat un partizanat puternic de stânga. Pe fondul înrăutăţirii situaÅ£iei din ţările respective, au putut să apară revolta ÅŸi disidenÅ£a adevărată, în sufletele celor care crezuseră într-un ideal comunist, trădat de mai toÅ£i liderii fostului bloc sovietic. Comunismul a fost mai degrabă mimat în România de către promotorii săi, astfel încât era greu să se nască o reacÅ£ie de respingere vehementă în sânul său, ca în alte ţări.
Cu alte cuvinte, noi nu am avut comunişti adevăraţi ca să putem avea anticomunişti pe măsură. De aceea, agitaţia anticomunistă retroactivă a unora ascunde, de fapt, mascarada profitorilor politici de ieri şi de azi.
06.11.2007, 00:00
Poţi adăuga un comentariu completând formularul de mai jos.
Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate.
| pt. DonS [07.11.2007, 09:17] cei care au trait acele vremuri au fost niste sobolani complexati si veninosi ca tine, care stateau cand in biblioteci cand pe la securitate. postat de: serioja ![]() |
| Don ramolit [06.11.2007, 22:47] Mai Don Senil, problema ta e ca el nu-i intelege pe cei care s-au vandut pe un pumn de arginti si apoi fac pe moralistii? Dar tu ca ai trait, poate, acele vremi, ce ai inteles? Sa dai lectii ca sa-ti acoperi lasitatea? postat de: Jupanu ![]() |
| Singura scuza [06.11.2007, 22:00] pentru articolul tau este, probabil, varsta necoapta. Asa ca treci in biblioteca si lasa pe altii, care au trait acele vremuri sa se exprime ! postat de: DonS ![]() |
| Rezistentza din muntzi... [06.11.2007, 08:46] Rezistenta din munti a fost o absurditate, deoarece grupurile razlete de "luptatori" nu aveau o coordonare unica si oricum actiunile lor nu puteau ajunge la nivelele de decizie care au adus comunismul n Romania. Cu cine luptau ei? Asa ca terorizau potia locala din zonele de unde activau, pentru hrana. Se zicea la TV ca au produs grele pierderi Securitatzii. Da, au murit degeaba tineri soldati care au avut ghinionul sa fie incadrati in trupele de securitate. Oare si urmasii lor ii considera "eroi" pe acei haiduci de munte din cauza carora au murit? postat de: Mircea cel Senil ![]() |
| lichelele flamande [06.11.2007, 08:11] ma gandesc cu scarba si dispret la cei care dupa dec 1989 s-au intitulat revolutionari si cu bunavointa clasei politice au primit o serie de privilegii nemeritate.acestia sant niste gunoaie ordinare.halal eroi ,halal tara. postat de: proletar ![]() |
vineri ora 04:02
![]() | Senin |
Umiditatea: 94 %
Viteza vântului: 9.66 km/h
Sâmbătă
![]() | Senin |









.jpg)




