Aşa ceva n-a mai văzut Parisul! Ex-pedelistul Sebastian Bodu candidează pe listele UDMR, la Constanţa! Să presupunem că va fi ales, oare cum se va descurca la şedinţele de grup parlamentar? I-or fi aplicat testul de limbă? Te pomeneşti că Bodu are şi cetăţenie maghiară?

Uite aşa ameninţările de care tot vorbea Tokes devin realitate, însă pe invers. Cu d’ăştia ca Bodu, fiindcă sunt informaţii că Uniunea ar mai avea nişte candidaţi prin Muntenia şi Moldova, Regatul se maghiarizează înaintea Transilvaniei. * Liberalii au vrut să organizeze un miting de susţinere a lui Cioloş, în Capitală. Aţi auzit cumva că premierul „tehnocrat” ar fi în pericol? Îl paşte, cel mult, primejdia de a fi asimilat de PNL. Până la urmă, manifestaţia a fost amânată. Dar, fiindcă tot au făcut atâta zarvă, liderii PNL s-au simţit datori să puncteze cumva. Aşa că i-au reproşat primarului general că nu le-a aprobat acest „demers democratic”. Democratic? Poate electoral. Degeaba a mai demonstrat Gabriela Firea că nu e aşa. Porumbelul plecase, iar PNL s-a lipit definitiv de Cioloş. * Nişte vorbe urâte bântuie presa. Din stenograma unei discuţii telefonice cu Bogdan Diaconu reiese că preşedintele PRU n-ar urmări decât să se folosească de imaginea lui Victor Ponta pentru a intra în viitorul parlament şi că, prin poziţia sa ambiguă, fostul premier ar trebui ca, în cele din urmă, să-şi „fractureze” partidul. Mai mult decât atât, Ponta n-ar fi decât un ins infatuat, un instabil psihic, „o muiere”! Cel mai ciudat lucru în povestea asta sordidă e că fostul premier tace. Să-l fi crezut Ponta pe prietenul său care susţine că totul e o făcătură?! * Mare minune şi cu programul ăsta al lui Cioloş! I-a scutit pe liberali să-şi mai bată capul. Sigur nu le ieşea unul mai bun! Aşa că l-au luat de-a gata, l-au înghiţit pe nemestecate. Apropo de program, ştiţi de ce i se spune „România 100”? Fiindcă politicienii ştiu că nu va deveni realitate nici într-o sută de ani. Păi, mai degrabă te poţi aştepta ca românii să renunţe, toţi, la băutură, decât să crezi că sistemul de pile şi relaţii sau corupţia vor dispărea vreodată. * Preşedintele Iohannis a vizitat complexul nuclear de la Cernavodă. Cu acest prilej, şeful statului a luat masa la cantina întreprinderii denumite de presă ca „cel mai periculos loc din România”. Cine ştie, după ce, luni de zile, liderii de opinie i-au tot cerut să fie mai activ, Iohannis o fi înţeles că trebuie să fie radio-activ?! Dar, din câte se pare, cura de radiaţii i-a prins bine. Săptămâna aceasta preşedintele a fost neobişnuit de prezent în viaţa publică. * Da, a reuşit să-şi suie în cap Biserica Ortodoxă şi pe bunii ei credincioşi, lăsând să se înţeleagă că, în chestiunea căsătoriei între persoanele de acelaşi sex, nu trebuie să fim „fanatici religioşi”. Adică să trecem cu vederea... Eventual să întoarcem dosul... Doamne păzeşte!, dosul obrazului.  Norocul lui că nu e ortodox. Ar fi fost primul preşedinte excomunicat al României. * Cioloş a fost mai atent la nuanţe. Cum s-ar spune, a încercat să fie şi cu... şi cu sufletu’n rai. Premierul zice că e bine să fim toleranţi, dar „să păstrăm familia tradiţională”. E cam cum a făcut el când a promis că nu candidează, dar acum zice că şi-ar dori să îşi continue activitatea în postul de premier. * Dacă prezentatoarea TV Denise Rifai le-a zis „pas”, probabil pentru a nu mai adormi în şedinţe de partid, liberalii s-ar fi gândit să le primească în rândurile lor pe Simona Sensual şi Sânzâiana Buruiană. E clar că liderii PNL l-au citit pe Andrei Pleşu şi au înţeles ce a vrut să spună când filosoful i-a sfătuit: „Dacă nu vreţi să pierdeţi pe mâna voastră, încercaţi, cât de cât, să naşteţi”. Doar că, bieţii de ei, au luat-o ad litteram. * Legea conversiei creditelor, tichete de masă la valoarea de 15 lei, 1 iunie zi liberă, bani pentru „mame eroine”, desfiinţarea a 102 taxe, legea privind combaterea risipei alimentare... Oare încă câte populisme o mai putea stoarce Parlamentul în cele circa două luni de viaţă care i-au mai rămas? Ar fi mai ieftin pentru noi şi pentru ţară dacă, cu măcar jumate de an înainte de finalul mandatului, aleşii ar fi lăsaţi la vatră. Definitiv! * Primul şi cel de al doilea om în stat se cam scuipă pe după garduri. Aflat în campanie electorală şi împotriva DNA, Tăriceanu s-a luat de preşedinte, uitând că Iohannis nici nu candidează, nici nu e Codruţa. Gură bogată, cum îl ştim, şeful statului l-a făcut pe Tăriceanu „individ”. La nemţi asta trebuie să fie mai rău ca de mamă. În replică, primul playboy al României a zis că nu-i permite să vorbească aşa decât când va avea şi el realizări comparabile cu cele din mandatul lui de premier. Ceea ce nu e imposibil. * Chiar dacă nu ne mai poate „băga în Europa”, iată că preşedintele poate să spună că, începând cu 2017, ne vâră în Canada. Pe toţi?! * Ne făcurăm, iar, de mirul lumii. Standul României, 650 de metri pătraţi, închiriaţi la un târg alimentar desfăşurat în Paris, a rămas gol fiindcă onor Ministerul Economiei n-a găsit firma dispusă ca, pentru nişte zeci de mii de euro, să ne scoată, aşa cum am merita, în lume. Când s-a spart buba şi s-a auzit în ţară, să vedeţi scuze şi explicaţii de la minister. Sigur că alţii sunt de vină. Te şi miri de ce atâta zarvă. Că, dacă stai bine să socoteşti, standul a reflectat perfect ceea ce înseamnă alimentaţie pentru mulţi, mulţi, români: răbdări prăjite. * Ministrul Culturii, Corina Şuteu, şi-a dat demisia, dar până la urmă, s-a răzgândit, nu mai pleacă din Guvern. La rândul ei, după ce moţiunea simplă a PSD a trecut, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi-a pus mandatul la dispoziţia premierului, dar n-a plecat nici ea. E clar, Cioloş ţine cu dinţii de ăia câţi au mai rămas prin Palatul Victoria. La ce roire către diverse liste de partid se întâmplă zilele astea, i-o fi teamă să nu rămână singur în Guvern. Vă daţi seama că, în cazul acesta, n-ar avea încotro şi ar fi obligat să candideze? Ce dramă pe capul lui, sărmanul! * Nu e departe ziua în care oamenii lui Nicuşor (Dan) au să ajungă să se încaiere cu cei ai Alinei (Iohannis). Păi, cum altfel, când sloganul USR l-a furat pe premier de sub ochii liberalilor? Cică: „Dacian Cioloş, în sfârşit ai cu cine!” Se pune întrebarea: „Cu cine”, ce?! Dar, dincolo de asta, suntem obligaţi să constatăm că premierul i-a „luat faţa” lui Ponta. O fi pesedistul omul PRU, chiar fără ca să facă parte din acest partid, dar Cioloş e, deodată, şi al PNL, şi al USR, fără ca măcar să candideze! * În ciuda acuzaţiilor grave şi a scandalului naţional pe care l-a iscat, deputatul bihorean Lucia Varga a prins până la urmă o listă, taman la Constanţa. Asta dovedeşte că, uneori, partidul poate fi mai „om” decât „dictatorii” pe care i-ai omenit chiar la tine acasă. * Din câte se pare, Petre Roman n-ar fi apucat decât un loc neeligibil pe listele PNL. Oare chiar mijeşte reforma sau fostului premier i se pregăteşte o surpriză în dosarul „Mineriadei”? Alţi trei foşti miniştri, Barbu, Haşotti şi Ialomiţianu, n-au prins nici ei loc pe listele liberalilor. Observând numitorul comun, trebuie să ne facem cruce, să scuipăm în sân şi să spunem „Doamne păzeşte!”. Că doar nu cumva o să fie iar fiul lui Walter premier?! * Convins că, dacă ar candida, ar fi ales cu un mare număr de voturi, Gheorghe Hagi spune că ar investi numai în sport, educaţie şi sănătate. Plus, infrastructura, „pentru că aşa poţi să faci comerţ”. Da, şi ce-am vinde, mă rog? Ce produc alţii, că industria nu e printre priorităţile „regelui”. Că bine zicea Creangă: „Dacă-i copil, să se joace; dacă-i cal, să tragă; dacă-i popă, să cânte”. *