Departe de ochii presei şi ai cetăţenilor, reprezentanţii municipalităţii, fără prea multă vâlvă, îşi văd nestingheriţi de treabă în privinţa punerii în aplicare a ambiţiosului proiect ce priveşte construirea în zona podului de pontoane a unui pod rutier peste Crişul Repede. Consultare, departe de ochii lumii Pentru a nu atrage prea mult atenţia orădenilor, PMO s-a mulţumit să-i înştiinţeze că pot consulta studiul privind impactul asupra mediului, print-un anunţ izolat, publicat într-un colţ de ziar, în speranţa că nimeni nu va observa această informaţie. Dacă în alte cazuri conducerea PMO nu ratează şansa convocării unor conferinţe de presă care să-i asigure succesul difuzării informaţilor către cetăţeni, acum, din contră, a trecut sub tăcere o astfel de ştire, limitându-se să comunice, printr-un simplu anunţ, că, până pe data de 22 mai, se pot depune observaţii cu privire la construcţia noului pod. 25 de pagini cu sursele de poluare Pentru ca orădenii să-şi poată formula o părere, Primăria Oradea şi Agenţia de Protecţia Mediului le pune la dispoziţie, la sediul lor, în vederea consultării, câte un exemplar din studiul realizat de o firmă de specialitate privind impactul asupra mediului. Pentru construcţia noului pod este nevoie de 9.700 mp de teren, acesta urmând să aibă o lungime de 110 m, două benzi de circulaţie, trotuare pietonale şi piste pentru biciclişti. Potrivit studiului vor fi afectate în mod cert de pe malul stâng: terenurile de fotbal, de tenis şi spaţiile de parcare, iar pe malul drept: locul de joacă, spaţiul comercial şi o porţiune din aleea de acces, "obiective ce se află la o distanţă de pod chiar sub 10 m". Pe cele 25 de pagini sunt prezentate, cu lux de amănunte, sursele de poluare, care vor afecta calitatea apelor, aerului, solului şi subsolului, fauna şi flora şi, nu în ultimul rând, aşezările umane. Astfel, pe perioada construcţiei podului, lucrările de terasamente vor antrena particule de pământ care se vor depune pe fundul albiei şi care vor afecta flora şi fauna. De asemenea, ploile care vor spăla suprafaţa şantierului pot antrena şi ele alte depuneri, la fel şi apele meteorice care curăţă poluanţii depuşi pe platformă constituie surse poluante. În plus, traficul greu determină diferite emisii de substanţe poluante, numărul lor ridicându-se la cel puţin cinci, printre care şi cele de plumb. Cine pune geamuri termopan locuitorilor de pe Sovata? La capitolul protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor sunt identificate ca principale surse de poluare, în timpul execuţiei, utilajele în lucru şi organizarea şantierului, iar, pe perioada de funcţionare, traficul rutier care se va desfăşura pe pod. În acest sens, studiul indică ca măsură de protecţie "prevederea de ferestre fonoizolante - tip termopan locuinţelor aflate în vecinătatea podului" sau amplasarea pe pod a unor panouri de protecţie. De asemenea, se recomandă ca "adoptarea uneia sau alteia dintre cele două soluţii să se facă după consultarea celor afectaţi". Până pe data de 22 mai, orădenii direct afectaţi de consecinţele construcţiei acestui pod îşi pot înregistra observaţile la sediul Agenţiei de Protecţia Mediului. "Observaţiile se pot depune după consultarea studiului privind impactul de mediu, iar în cazul în care acestea sunt pertinente vor fi luate în calcul de către comisia tehnică formată din specialişti ai instituţiilor implicate în darea avizelor necesare construcţiei. Potrivit legislaţiei, este obligatorie şi organizarea unei dezbateri publice pe această temă", a declarat Felicia Enache, consilier principal în cadrul APM Bihor.