Autorităţile statului trebuie să intervină pentru a proteja lacul cu nuferi termali din Băile 1 Mai. Exploatarea intensă pune în pericol întreg zăcământul termal.
În câÅ£iva ani nufărul termal din Băile 1 Mai va dispărea. În plus, furturile de apă termală vor afecta iremediabil rezervele de apă din cea mai celebră staÅ£iune balneo-climaterică din Å£ară. O binecuvântare pentru sănătatea oamenilor ÅŸi un adevărat miracol care a permis supravieÅ£uriea unor specii de plante ÅŸi animale vechi de milenii este în pericol să dispară de pe suprafaÅ£a planetei.
Totul, din cauza lăcomiei oamenilor, care au furat ani de zile apă termală. Primăria din Sânmartin, autorităţile de mediu, AgenÅ£ia pentru resurse Minerale ÅŸi autorităţile judeÅ£ului au închis ochii ani în ÅŸir la furtiÅŸaguri. Nici nu este de mirare, potentaÅ£ii judeÅ£ului ÅŸi-au făcut vile ÅŸi derulează afaceri în comuna Sânmartin, respectiv cele două staÅ£iuni, Băile Felix ÅŸi Băile 1 Mai. Un raport întocmit de specialiÅŸtii Muzeului Ţării CriÅŸurilor devoalează o realitate ascunsă ani de zile de autorităţi. Furturile de apă termală pun în pericol rezervele din sistemul acvatic termal. În plus, scăderea debitului de apă caldă conduce la dispariÅ£ia nufărului termal din RezervaÅ£ia Pârâul PeÅ£ea din Băile 1 Mai. Lacul cu nuferi „Ochiul Mare" din RezervaÅ£ia Naturală este singurul loc din lume unde „Nymphaea lotus var. Thermalis" vegetează în mod spontan, planta fiind relict terÅ£iar ÅŸi declarată monument al naturii.
A funcÅ£ionat fără întreupere. Până acum
„Ecosistemul acvatic termal, în decursul multimilenar al evoluÅ£iei sale, a funcÅ£ionat fără întrerupere până în zilele noastre. Secetele, oricât de aspre ÅŸi îndelungate au fost în acest interval de timp, nu au dus la secarea izvoarelor termale ÅŸi la răcirea drastică a habitatului acvatic. Dovada e dată de supravieÅ£uirea populaÅ£iilor de Melanopsis parreyssi ÅŸi Scardinius racovitzai, specii de apă caldă care, în decursul evoluÅ£iei ecosistemului, au rezistat la modificările inerente de temperatură ÅŸi debit ale habitatului acvatic termal. Oricât de mari au fost variaÅ£iile temperaturii ÅŸi debitul apei, parametrii lacului s-au păstrat, totuÅŸi, în limitele de mezotermalism, asigurând perpetuarea ÅŸi supravieÅ£uirea acestor specii endemice", se arată în raport.
Influenţa negativă a omului
Dereglarea ecosistemului acvatic termal s-a produs începând cu primele foraje de exploatare a rezervei de apă termală, în 1885-1886, ce extrag apa din aceeaÅŸi sursă comună cu a izvoarelor subtermale ale lacului cu nuferi, din rezervaÅ£ia naturală. În perioada 1963 - 1983, au fost executate 6 sonde în zona Sânmartin, pentru dezvoltarea celor două staÅ£iuni balneoclimaterice Băile Felix ÅŸi Băile 1 Mai. Pe baza monitorizării zilnice a parametrilor de exploatare, la aceste sonde s-a făcut estimarea debitului maxim de exploatare a apei geotermale din cele două perimetre, unele foraje fiind restricÅ£ionate pentru protejarea rezervei. „După anul 1990, monitorizarea exploatării apei geotermale în zona comunei Sânmartin a scăpat total de sub control, realizându-se, după estimările noastre, peste 100 de foraje ilegale pentru a deservi unele dintre vilele ÅŸi pensiunile cu piscine construite în staÅ£iunile Băile 1 Mai ÅŸi Băile Felix. Aceste foraje ilegale influenÅ£ează atât exploatarea zăcământului de către concesionar, cât ÅŸi funcÅ£ionarea ecosistemului termal din aria naturală protejată" se arată în document. SpecialiÅŸtii de la Muzeu solicită aplicare legislaÅ£iei, în sensul identificării celor care au executat foraje ilegale, dar ÅŸi a celor care au primit autorizaÅ£ii de la AdministraÅ£ia Bazinală de Apă CriÅŸuri, care a avizat executarea unor foraje de apă rece, într-o zonă în care se ÅŸtia că există doar ape geotermale. Apoi, Primăria Sânmartin este somată să verifice toate construcÅ£iile cu piscine ÅŸi răspunde de toate lucrările ce se execută în perimetrul comunei, prin eliberarea de avize. Problema este atât de gravă ÅŸi influenÅ£ele clientelare atât de puternice, încât specialiÅŸtii de recomandă solicitarea sprijinului Gărzii NaÅ£ionale de Mediu ÅŸi, dacă e necesar, „se poate solicita sprijin ÅŸi de la DNA, Parchet ÅŸi S.R.I."
Diagnostic
Scăderea nivelului apei în Ochiul Mare cu aproape 1 m precum ÅŸi a temperaturii lacului cu 20 de grade Celsius, consecinţă a scăderii cu 4 metri a nivelului static al zăcământului (raportat la anul 2008) ÅŸi, implicit, a secării izvoarelor termale sublacustre, sunt rezultatul exploatării neraÅ£ionale ÅŸi necontrolate, prin foraje ilegale, a apei geotermale, după o perioadă de secetă prelungită.
Măsuri propuse pentru autorităţi adormite
Custozii RezervaÅ£iei propun ÅŸi un set de măsuri pentru conservarea arealului. Astfel, o echipă de scafandri de la Salvamont se va scufunda în lac pentru a încerca decolmatarea izvorului termal sublacustru. În aval vor fi înălÅ£ate cele două stăvilare pentru menÅ£inerea unui nivel constant în Ochiul Mare. Pe mal va fi realizat un foraj în zăcământul termal pentru folosirea în caz de urgenţă, în paralel urmând a fi monitorizată situaÅ£ia ÅŸi efectuate mai multe studii. Cel mai important este însă diminuarea factorilor antropici, adică influenÅ£a omului. Astfel, trebuie aplicată legislaÅ£ia existentă prin identificarea ÅŸi sancÅ£ionarea celor ce au executat foraje fără permis sau licenţă, în conformitate cu Legea minelor nr. 85 din 18 martie 2003. „Aplicarea legislaÅ£iei existente ar duce la stoparea furtului de apă geotermală, început în anii ‘90, ÅŸi la reducerea presiunii antropice asupra zăcământului geotermal, prin cimentarea forajelor ilegale ÅŸi sancÅ£ionarea celor depistaÅ£i că au încălcat legea" propune custodele ariei protejate.
Concluzii amare
„Ignorarea legislaÅ£iei existente va duce la proliferarea furtului de apă geotermală prin apariÅ£ia de noi foraje ilegale, fapt ce va duce la dispariÅ£ia, în scurt timp, a unicului habitat acvatic termal din România, dispariÅ£ie ce va fi pusă pe seama factorilor naturali: seceta ÅŸi colmatarea" arată specialiÅŸtii orădeni. „ExistenÅ£a singurului ecosistem acvatic termal din România, inclus în patrimoniul naÅ£ional ÅŸi european, depinde de modul de gestionare a zăcământului geotermal Băile Felix - 1 Mai, mai precis, de monitorizarea totală ÅŸi de raÅ£ionalizarea exploatării apei geotermale din perimetrele conturate ca rezerve, activităţi care, conform legii, cad în seama organelor de stat competente".
Adică Prefectura Bihor, AgenÅ£ia pentru Resurse Minerale, AgenÅ£ia pentru ProtecÅ£ia Mediului, AdministraÅ£ia bazinală Ape CriÅŸuri, Garda de Mediu, Primăria Sânmartin.
07.02.2012, 22:30
Poţi adăuga un comentariu completând formularul de mai jos.
Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate.
| Opriti furtul.. [08.02.2012, 15:35] Cine are urechi de auzit sa auda. de ce distrugem tot ce ne-a dat frumos D-zeu ? postat de: Bernad Floare ![]() |
| Mda [08.02.2012, 10:44] Astia care tot sustineti atat transgex-ul, trebuie sa intelegeti ca apa termala nu e nelimitata, ea ar trebui pompata inapoi in pamant, dupa ce ar fi utilizata, ca sa nu se imputineze. Referitor la acele lacuri, nu ar fi rau daca le-ar mai si curata cineva, ca arata ca in jungla zona, chiar nu le e la nimeni rusine cum arata acele lacuri? postat de: Mda ![]() |
| Geotermia [08.02.2012, 07:13] Daca apa geotermala nu poate fi folosita CORECT pt Iosia Nord si extinsa in Oradea prin forari legale, nu e de mirare ca FURTUL de apa geotermala este ridicat la rang de virtute de catre cei din articol, fara ca autoritatile sa ia masuri ca si in cazul plebei de la blocuri din Iosia Nord. Cu Transgex-ul o mica parte a locuitorilor a simtit concret binefacerile geotermiei dar acum CET-ul doar isi acopera din pierderi pe spinarea unui mic cartier. Multumim oficialitatilor pt sprijinul acordat CET-ului ! postat de: Iosia Nord ![]() |
joi ora 04:39
![]() | Ploi torenţiale |
Umiditatea: 93 %
Viteza vântului: 25.75 km/h
Vineri
![]() | Senin |













.jpg)




