Reprezentanţii Centrului Regional de Supraveghere Ecologică "Munţii Apuseni" şi-au luat în serios rolul de parteneri activi ai vieţii comunităţii orădene şi au decis să se împlice în mod constructiv în problemele de mediu ale oraşului. Aceştia îşi recunosc vina în ceea ce priveşte lipsa de opoziţie în cazul intervenţiilor abuzive şi distructive din anii precedenţi asupra malului Crişului Repede, de pe tronsonul Pod CFR şi Hotelul Continental, însă acum promit că nu vor ceda presiunilor exercitate de către Primăria Oradea şi Direcţia Apelor Crişuri Bihor. În urma opoziţiei CRSE împotriva proiectului elaborat de firma Aquaparc, la solicitarea Direcţiei Apelor Crişuri, care prevede betonarea şi masacrarea malurilor Crişului, un prim pas a fost câştigat, cel puţin teoretic s-a renunţat la întrebuinţarea dalelor de beton care ar fi dus la dispariţia întregului spaţiu verde şi a copacilor de pe mal. Un alt aspect care a stârnit indignarea reprezentanţilor organizaţiilor civice de mediu a fost partizanatul Agenţiei de Protecţia Mediului la proiectul de nimicire a spaţiului verde, delimitându-se de acţiunile ce-i revin în apărarea mediului înconjurător. Nici atitudinea arhitecţilor Primăriei Oradea, plătiţi din banii contribuabililor să ofere soluţii viabile pentru amenajarea peisagistică a oraşului nu a fost mai echilibrată, aceştia îndârjindu-se să susţină betonarea zonei. "Am fost surprinşi de poziţia ambiguă a APM. Această instituţie ne-a prezentat un raport, elaborat de nu ştim cine, prin care încercau să ne convingă că majoritatea arborilor de pe mal sunt în declin vegetal în proporţie de 70%. Această declaraţie echivalează cu faptul că orice persoană în vârstă ar trebui eutanasiată. Nu înţelegem cum pot să adopte o astfel de atitudine reprezentanţii unei instituţii care, prin însuşi numele său, Agenţia de Protecţia Mediului, ar trebui să se preocupe de apărarea mediului înconjurător", a declarat reprezentantul CRSE, Mihai Togor. Pentru a convinge autorităţile de impactul devastator pe care lucrările prevăzute le-ar putea avea asupra faunei, ecologiştii au obţinut o informare de la Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi Naturii, "Grupul Melvinius", din care rezultă că peste 100 de specii de păsări în trecere sau cuibătoare îşi au habitatul pe porţiunea Pod Dacia-Pod Decebal. Pe lângă toate aceste argumente, ecologiştii mai au unul: 1.800 de semnături ale cetăţenilor Oradiei care, se împotrivesc acestui proiect, strânse numai într-o săptămână. În această săptămână campania de apărare a malurilor va continua cu adoptarea celor peste 50 de arbori de pe mal de către orădenii care dau dovadă de respect faţă de mediu. "Începând de marţi ne vom afla pe malul Crişului, pe tronsonul Pod Dacia-Pod Ferdinand, şi vom prezenta celor interesaţi planşeta cu poziţia fiecărui arbore care va fi adoptat. Părintele adoptiv urmează să încheie şi un contract de adopţie, întocmit de Centrul de Resurse Juridice din Bucureşti", a mai precizat Mihai Togor.