Ora 11.05. Accidente de maşini fac zgomot în obscurul zilei, oameni mişună în zece mii de direcţii, cifre zboară de la un motor la altul, în pământul dezmorţit din timpul nopţii se mai face o crăpătură, bacteriile se bucură de victimele din spitale, soarele arde pielea copiilor. Suntem în anul 3337. În multe biserici, o fărâmă de credinţa nu mai poate face minuni. Ora 12.04. Oamenii sunt crispaţi şi îşi ascund oxigenul în seifuri cu cifru, încă o crăpătură pe pământ, iar o floare norocoasă primeşte un strop de cola, copiii se hrănesc cu medicamente, iar parinţii folosesc ultima rezervă de hârtie. Ora 13.03. Stres din cauza computerelor. Un anume Microsoft vrea să stăpânească lumea. Oamenii şi-au dorit un calculator care să facă tot ceea ce ei nu sunt în stare, dar nimic nu poate da timpul înapoi. Nu mai există speranţe, dorinţe, vise. Încă o crăpătură pe Terra. Ora 14.02. Copiii obezi se privesc în oglindăi iar bunicii lor le povestesc despre mâncarea gătită, şcolile de altădată şi telefoanele cu fir. Părinţii lor caută filosofia vieţii, în timp ce pământul continuă să facă riduri. De ce da? De ce nu? Sunt întrebări pe care fiecare şi le-a pus la un moment dat şi tot nu a primit răspunsul dorit. Ora 15 01. În fiecare secundă turmentată, o altă linie apare pe jos. Un pitic îşi dă importanţă şi îşi cere drepturi, cum că el ar fi cel mai cool şi cel mai cel. Dar undeva acolo departe, şi nici măcar undeva acolo sus, nimeni nu a auzit de el. Pană şi el crapă pământul, tot un anonim rămâne. Dar, în schimb, poate distruge sentimente şi atunci devine cel mai popular. Ora 16.00. Tehnologia e mama naturii, nimeni nu mai ştie să folossească un stilou, iar la dispozitive se aud poveşti vechi despre susurul apelor, ciripitul păsărilor, verdele primăverii şi optimismul de altădată. Se întrerupe programul obişnuit cu o ştire: BOMBĂ!