Sportul - autodepăşire sau pasiune
"Sportul este un limbaj universal al tuturor popoarelor. Seamănă cu matematica şi muzica". Tinereţea lumii se înfruntă prin sport. Acum, datorită Jocurilor Olimpice, oamenii se întâlnesc nu pe câmpurile de luptă, nu pentru a muri, ci pentru a trăi din plin. Sportul înseamnă ritm, bucurie, natură, prietenie, echilibru. În toate acestea trebuie să căutăm întotdeauna spiritul sportului care înseamnă disciplină, morală. El îţi dă posibilitatea să îţi cunoşti forţele, limitele. Un vechi proverb latinesc explica prin doar câteva cuvinte că e nevoie de "minte sănătoasă într-un corp sănătos" pentru a te simţi bine în propriul tău corp.
Civilizaţia zilelor noastre a devenit din ce în ce mai inumană. A face sport înseamnă a te reîntoarce la elementele primordiale, la "simplitate". În goana după confort şi tehnică, oamenii au uitat să iubească natura, apele, soarele, munţii. Ne pândesc bolile, sedentarismul, stresul. Şi nimic nu ne poate salva din această capcană a civilizaţiei secolului nostru decât mişcarea şi noi înşine. Să tindem din nou spre echilibru, armonie, perfecţiune, înainte ca omul să ajungă stăpânul universului, el trebuie să devină stăpânul propriei sale vieţi. Sportul şi spiritul sportului îl vor ajuta să o facă. În antichitate, campionilor olimpici li se dedicau ode şi li se înălţau statui, în timpurile noastre se crede că este absurd să exaltăm virtuţile trupului şi gloria sportivă, să făurim statui marilor campioni în viaţă. Sunt însă popoare, credincioase spiritului elen, care nu ţin seama de aceste prejudecăţi. Sportul este desigur spectacol, sete de victorie, ambiţie naţională, dar în orice condiţii, totdeauna şi pretutindeni, el trebuie să rămână o întrecere pur sportivă, respectând legile scrise sau nescrise ale sportului. Regulamentele, restricţiile, sunt ca şi legile. Oamenii cinstiţi aproape nu le cunosc. Sportul înseamnă luptă dreaptă, victoria celui mai bun. De aceea jurământul este un simbol al cinstei sportului. După Hemingway, sportul te învaţă să pierzi în mod demn. Prin urmare, sportul te învaţă de toate, te învaţă ce este viaţa. Desigur tehnica, progresul ştiinţelor îşi aduc contribuţia în lumea sportului. Rachetele de tenis, schiurile, pistele de recorlan, prăjinele de carbon, alimentaţia cu vitamine, biochimia, telemetria, genetica. Dar lupta în sine, orice s-ar întâmpla, trebuie să ramână deschisă, cinstită, pasionantă prin egalitate, prin neprevăzutul ei uman şi sportiv. Aşa cum o plantă are nevoie de apă, şi corpul are nevoie de mişcare. Dacă lipseşti o plantă de apă, ea se usucă. Dacă nu-ţi exersezi corpul, el se deteriorează, iar mintea se degradează o dată cu el. Un sportiv nu este numai o excepţie a virtuţilor fizice, o simplă personalitate. El devine în timpurile noastre o mândrie a unui popor, un exemplu, un mit al tinerilor, un ambasador al păcii şi al prieteniei între popoare. De aceea el nu are voie să dezamăgească.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.