... dedicat colegilor şi prietenilor, fără de care nu aş fi ceea ce sunt astăzi; doamnei diriginte, pentru că ne-a "suportat" atâta timp, ne-a iubit şi, nu în ultimul rând, profesorilor care au ştiut să ne aprecieze pentru ceea ce suntem şi ce avem de oferit...

Ei... uite că veni şi clasa a XII-a , perioada cea mai frumoasă şi, totuşi, cea mai plină de emoţii, din viaţa oricărui adolescent. Te copleşeşte un amalgam de sentimente şi întrebări: "Încotro mă îndrept?" , "Cum va fi viaţa mea de-acum încolo?". Ultimul an de liceu e perioada filosofărilor, a amintirilor, a timpului petrecut cu prietenii şi colegii, pentru că, până la urmă, fiecare îşi alege drumul său. Şi atunci te întrebi "Oare când ne vom mai întâlni toţi, ca să mai chiulim de la vreo oră şi apoi să râdem bine de pe urma nebuniilor făcute?". E momentul cel mai bun pentru a le mulţumi acestora că ţi-au fost mereu alături. De asemenea, e timpul prielnic de a arăta gratitudine profesorilor care te-au sprijinit, acelor profesori pe care noi îi numim "de gaşcă", oameni ce vor rămâne mereu în sufletele noastre. Prin urmare, "Dragi colegi, iubiţi profesori, tot ceea ce vă pot oferi eu este un simplu MULŢUMESC şi promisiunea de a nu vă uita niciodată!". Trebuie să ne trăim din plin anii de liceu, căci sunt cei mai frumoşi, cu bune şi rele. E perioada maturizărilor, a descoperirilor, a adevăratelor prietenii şi a distracţiei! Ce amintiri şi ce clipe minunate! Mulţumesc!