Persoanele juridice, la fel ca şi persoanele fizice, au un moment al naşterii - data constituirii, au un moment al existenţei, în cadrul căruia persoana juridică intră în cadrul circuitului comercial prin încheierea de acte juridice şi au un moment al încetării existenţei. Dar încetarea activităţii unei persoane juridice nu duce doar la finalizarea raporturilor juridice la care este parte şi la pierderea personalităţii juridice deţinute, ci poate să implice şi unele efecte juridice care intră în sfera dreptului penal antrenând răspunderea reprezentantului legal al persoanei juridice.

Astfel, conform art. 143 alin. 1 din Legea 85 din 2006 - constituie infracţiunea de bancrută simplă şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei în termen, care depăşeşte cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut la art. 27. Pentru a înţelege conţinutul acestei infracţiuni trebuie să trecem în revistă, unele noţiuni elementare care ţin de procedura insolvenţei, mai precis momentul la care aceasta trebuie să fie declanşată. Astfel, noţiunea de insolvenţă reprezintă o stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin lipsa lichidităţilor (sumelor de bani, fondurilor băneşti) necesare pentru a achita datoriile care îndeplinesc în mod cumulativ cerinţele de a fi certe, lichide şi exigibile (art. 3 Legea 86 din 2005). La rândul ei, insolvenţa este de două feluri, insolvenţă vădită şi insolvenţă iminentă. Există insolvenţă vădită în momentul în care debitorul, după trecerea a 90 de zile de la data la care debitul a ajuns la scadenţă, nu îl achită (art. 3 alin. 1 lit. a Legea 86 din 2005). Debitorul este în stare de insolvenţă iminentă atunci când se dovedeşte faptul că nu va putea plăti, în momentul în care au ajuns scadente, datoriile existente, cu lichidităţile pe care le va deţine în acel moment (art. 3 alin. 1 lit. b Legea 86 din 2005). În ipoteza în care starea de insolvenţă a apărut, debitorul este obligat ca în termen de 30 de zile de la acest moment să sesizeze tribunalul cu o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă (art. 27 alin. 1 Legea 86 din 2005). Încălcarea acestei obligaţii, prin nedepunerea cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă, într-un termen de 6 luni de la expirarea termenului de 30 de zile, dă naştere unei infracţiuni - bancrută simplă.

Aşadar, din momentul în care starea de insolvenţă s-a declanşat, debitorul are la dispoziţie un termen de 30 de zile pentru a sesiza instanţa de judecată, iar dacă după trecerea acestui termen, debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de sesizare a instanţei în termen de 6 luni ori o îndeplineşte, dar ulterior acestui termen, acesta a săvârşit o infracţiune - bancrută simplă. Legea reglementează şi infracţiunea de bancrută frauduloasă, dar acest subiect va fi abordat într-un articol viitor.

Piaţa 1 Decembrie nr. 5, ap. 7, Oradea

e-mail av.Curpas.Florian@gmail.com

0746/042.741