Nici nu ne imaginam câte mesaje de încurajare vom primi după ce am spart gheaţa în jurul imperiului universitar creat de rectorul Maghiar - în realitate, doar o feudă - menţinut artificial în viaţă prin cordonul ombilical care îl leagă nemijlocit de bugetul public, de banii contribuabililor care sunt amăgiţi cu "viitorul de aur" pe care universitatea orădeană îl poate asigura copiilor lor. În realitate, pentru majoritatea tinerilor absolvenţi, speranţa debutului într-o carieră de succes doar pe baza petecului de carton semnat de unchiu` Maghiar se lasă mult aşteptată. Nu acelaşi lucru se poate spune despre laudele de sine cu care "ctitorul" "Almei Mater Crisiensis" se răsfaţă în coloanele Gazetei de Oradea, publicaţie finanţată vârtos din banii publici clătiţi prin bugetele universităţii: "Să zică cine ce o vrea, dar Universitatea este opera lui Teodor Maghiar şi a echipei sale de colaboratori", decreta, deunăzi, despre sine, unchieşul, liniştindu-i pe "pigmeii" care nu-i împărtăşesc opiniile că: "Gândurile mele de viitor se leagă tot de Universitate. Mă gândesc să ajungem la circa 40.000 de studenţi ( de ce nu la 100.000 sau 1.000.000 ?!, n.n.), să punem în funcţiune noua bibliotecă, cele 6 cămine moderne, Casa Universitarilor, noul sediu al Facultăţii de Muzică, să compartimentăm mai bine facultăţile, să creăm colegii noi în fiecare centru mai important, să extindem învăţământul la distanţă, pentru ca fiecare dintre cei care vor şi doresc să-şi poată împlini destinele prin Universitatea noastră. Aş vrea să văd Universitatea din Oradea după mai multe acumulări cu titluri de academicieni, cu mulţi profesori aleşi membri în organisme ştiinţifice internaţionale de prestigiu, măcar la nivelul la care am ajuns eu. (sic!)" De unde se vede treaba că rectorul Maghiar se pregăteşte să fie baci până la adânci bătrâneţe generaţiilor de studenţi-plătitori-de-taxe pentru a-şi duce la bun sfârşit ambiţiile megalomane. Despre ce "destine împlinite" mai poate fi vorba, când mare parte din absolvenţi sunt muritori de foame, deoarece angajatorii le trântesc uşile în nas datorită superficialei lor pregătiri universitare? Nu cumva, tocmai pe buzunarele acestor copii, singurele "destine împlinite" vor fi cele ale lui Teodor Maghiar şi ale echipei sale de colaboratori?