Un nou caz de dopaj în boxul românesc
Pugilistul român Sorin Tănăsie a fost depistat dopat cu Furosemid, în urma unui test antidoping efectuat pe data de 17 iunie, a declarat secretarul general al Federaţiei Române de Box (FRB), Nicolae Bud. Oficialul FRB a precizat că rezultatele testului antidoping au fost comunicate de Comisia Naţională Antidoping pe data de 14 iulie. "Din păcate, Tănăsie a fost depistat pozitiv. Nu ştiu ce să spun acum, pentru că vestea m-a bulversat. Biroul Federal va lua o decize după ce vor fi alcătuite toate documentele probatoare", a declarat Bud.
Preşedintele Comisiei Naţionale Antidoping, Ioan Drăgan, a precizat că testul antidoping a fost efectuat la Brăila, cu ocazia Campionatelor Naţionale de juniori, dar Tănăsie a fost controlat în afara competiţiei. Drăgan a menţionat că FRB are la dispoziţie 15 zile pentru a solicita contraexpertiza. "Dacă nu va solicita repetarea analizelor pe eşantionul B, conform regulamentului, laboratorul trebuie să facă acest lucru. Potrivit reglementărilor în vigoare, sportivul este pasibil de o suspendare pe doi ani", a spus Ioan Drăgan.
Potrivit unei hotărîri a Comitetului Olimpic Român, Sorin Tănăsie, care evoluează la categoria 48 kilograme, nu va mai putea fi selecţionat în lotul pentru Jocurile Olimpice.
Tănăsie este al doilea pugilist român depistat pozitiv cu Furosemid, după Marian Velicu, care a fost găsit dopat în urma unui test antidoping efectuat la Jocurile Bunăvoinţei din 2001, de la Brisbane (Australia). Velicu a fost suspendat de FR Box pentru o perioadă de doi ani.
La Campionatele Mondiale de la Bangkok, desfăşurate în perioada 6-13 iulie, Sorin Tănăsie nu a putut urca în ring, deoarece, la sosirea în Thailanda, avea cu aproximativ 3,5 kg mai mult decât îi permitea categoria, el nereuşind să slăbească suficient până la cântarul oficial.
Furosemidul face parte din clasa diureticelor, care sunt medicamente ce accelerează procesul formării şi eliminării lichidelor din corp. Sportivii de performanţă utilizează aceste substanţe din două motive: pentru o pierdere rapidă în greutate, în sporturi structurate pe categorii de greutate, cum ar fi boxul, judo, haltere, şi pentru a reduce concentraţia dopantelor în urină, printr-o diureză rapidă, astfel încât şansele de detectare a substanţei interzise la controlul antidoping să se micşoreze.
Folosirea diureticelor poate avea următoarele efecte secundare: deshidratare, scăderea volumului de sânge circulant, crampe musculare, tulburări renale, ameţeli şi tulburări de ritm cardiac. Pierderea unei cantităţi prea mari de apă poate determina o insuficienţă renală sau cardiacă, ceea ce a condus la decesul mai multor sportivi. Din aceste considerente, Comisia medicală a Comitetului Internaţional Olimpic a interzis folosirea acestor medicamente în sport, socotindu-le substanţe dopante, iar în sporturile pe categorii de greutate, rezervându-şi dreptul de a recolta probe chiar la efectuarea cântarului oficial.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.