Cu mai multă vreme în urmă, G14, grupul celor mai bogate 18 cluburi de fotbal din Europa, anunţase o iniţiativă pentru alcătuirea unei Asociaţii a cluburilor de elită, din care ar urma să facă parte, alături de alte 39 de astfel de grupări, şi Steaua Bucureşti, scrie site-ul echipei FC Sevilla.

Repartiţia cluburilor pe ţări
Reuniunea care ar urma să dea formă oficială acestei iniţiative este programată pentru zilele de 13 şi 14 noiembrie, la Bruxelles, cu ocazia adunării G14. Noua asociaţie ar urma să cuprindă 40-42 de cluburi, din 23 de ţări europene, cele mai multe, câte 4, fiind din Spania (Real Madrid, FC Barcelona, FC Sevilla şi Valencia), Italia (Internazionale, AC Milan, AS Roma şi Juventus Torino), Anglia (Manchester United, Chelsea, Arsenal şi Liverpool), Franţa (Olympique Lyon, Olympique Marseille, AS Monaco şi PSG) şi Germania (Bayern Munchen, Werder Bremen, Bayer Leverkusen şi Borussia Dortmund).
Cu câte 2 cluburi ar urma să figureze Portugalia (Porto şi Benfica) şi Olanda (PSV Eindhoven şi Ajax Amstedam), lista fiind completată de Steaua Bucureşti, ŢSKA Moscova, Celtic Glasgow, Dinamo Kiev, Anderlecht, Sparta Praga, Fenerbahce, Olympiakos, Levski Sofia, FC Basel, Macabi Haifa, Rosenborg, Steaua Roşie Belgrad, FC Copenhaga, Austria Viena şi Wisla Cracovia.


Ponderea voturilor
În noua organizaţie vor fi valabile 103 voturi, cluburile având o pondere electivă diferită, după criterii care cuprind rezultatele înregistrate. Astfel, AC Milan va avea 8 voturi, cele mai multe, alte formaţii au câte 4 (Real Madrid, Barcelona şi Valencia) sau 3 (FC Sevilla) ori 2 (Arsenal, Benfica şi Ajax), restul fiind creditate cu un singur vot.
Iniţiatoarea acestei acţiuni, G14, este un grup creat în 2000 de 14 cluburi, care au devenit 18 în 2002, principalul obiectiv fiind reprezentarea celor mai bogate cluburi în relaţiile cu organismele sportive şi civile europene.
De subliniat că noul preşedinte al UEFA, Michel Platini, a prezentat imediat după instalare un proiect de reformă a Ligii campionilor, cu o scădere a unor privilegii şi întărirea participării şi a altor eşaloane, inclusiv prin creşterea ponderii cupelor naţionale. După ce au privit iniţial reforma ca un afront adus celor puternici, ligile din ţările care au acum cele mai multe echipe în C1 (Spania, Anglia, Italia, Franţa, Germania şi Portugalia) au sfârşit prin a accepta principiile expuse de Platini, cu rugămintea acceptării doar a unui termen de graţie, de 3 ani, pentru punerea lor în aplicare.