Săraci, dar atât de bogaţi sufleteşte
Între zvonurile, intrigile şi speculaţiile care colorează peisajul fotbalului românesc în această vacanţă competiţională ne-a reţinut atenţia un fapt mai puţin obişnuit. Nu atât de spumos precum contrele sau scandalurile între diferite personaje implicate în lumea sportului cu balonul rotund, dar suficient de sugestiv pentru a nu fi ignorat.
Inedita acţiune s-a petrecut, sau mai bine zis se petrece, tocmai în celălalt capăt al ţării, la Vaslui. Acolo unde promovarea echipei locale de fotbal în Divizia A a creat o efervescenţă deosebită în rândul locuitorilor acestui oraş. Gândul că din această toamnă se vor bate cu granzii primului eşalon i-a făcut pe vasluienii de rând să participe la lucrările de modernizare ale stadionului finanţate de municipalitate. Nu contra cost aşa cum s-ar putea crede, ci doar din dragoste pentru fotbal, una dintre puţinele bucurii care le-a rămas unor oameni sărmani, măcinaţi de grija zilei de mâine. Asta, pentru că în judeţul Vaslui rata şomajului atinge una dintre cele mai înalte cote din ţară, în jur de 8,5%. "Vin oameni mulţi în fiecare zi să ne roage să-i lăsăm să lucreze la stadion. Unii gratis, alţii cer un abonament, dar niciodată bani. Cetăţenii vor să pună umărul pentru că au investit mult suflet în această echipă", spunea viceprimarul localităţii, cel care supervizează lucrările.
Inevitabil, întâmplarea, întâlnită mai degrabă în comunităţile rurale decât în cele urbane, ne-a făcut să facem o paralelă cu cea ce se întâmplă la Stadionul Municipal din Oradea. Până la un punct, lucrurile stau la fel şi la noi. Adică, se lucrează. Dar când vine vorba de modul în care se munceşte, diferenţa este ca de la cer la pământ. Dacă în Moldova se lucrează în ritm susţinut, aici totul se execută în ritm de melc. Vor spune unii că la Vaslui această emulaţie se datorează promovării. Nimic mai adevărat. Dar şi noi am fost în aceeaşi situaţie în urmă cu doi ani, dar lucrurile s-au mişcat destul de încet din acest punct de vedere. N-am fi avut pretenţia ca orădenii să presteze muncă voluntară ca şi în Moldova, unde este o situaţie specială, dar măcar să fie respectate termenele fixate. Finanţatorii FC Bihor n-au fost în stare să pună la punct stadionul nici în ceasul al doisprezecelea, atunci când Comisia de Licenţiere a descins la stadion şi a avut surpriza să constate că nu s-a făcut aproape nimic din ceea ce era planificat. Până în prezent s-a făcut un vestiar pentru juniori, s-au finalizat lucrările la o peluză, iar la cealaltă se tot lucrează din toamna anului trecut. Cât despre alte utilităţi la stadion nu are sens să mai discutăm. Iar atât de mult trâmbiţatul teren sintetic rămâne în continuare o glumă bună, chiar dacă în acest moment s-a ajuns să se analizeze dosarele firmelor care şi-au propus să execute o asemenea lucrare.
Oricare ar fi cauzele acestor tărăgănări, finanţatorii FC Bihor nu au nici o scuză. Mai ales că s-au găsit bani publici care să fie aruncaţi pentru destule contracte dubioase ale jucătorilor sau pentru tot felul de cheltuieli inutile, dar când a fost vorba despre renovări şi amenajări la stadion acestea au fost plasate undeva în coada listei de priorităţi.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.