Refuzat de FC Bihor, dar ofertat de Steaua
Încă de când era un puşti, Ioan Hora se anunţa drept un mare talent, unul dintre acei jucători pe care doar să-i vezi şi îţi spui: "Uite un fotbalist!" S-a apucat de fotbal în clasa a V-a, când a venit la clasa de fotbal de la Liceul cu Program Sportiv "Bihorul", dornic să ajungă cât mai rapid pe culmile gloriei. A intrat în linia de atac şi de atunci nu l-a mai scos nimeni şi nimic de acolo. Ioan Hora s-a născut pe 21 august 1988, are 1,82 m, a debutat la echipă pe postul de atacant. Iubeşte fotbalul, este gata să-i sacrifice totul, pentru că ştie că fără fotbal n-ar fi ajuns, la doar 18 ani, un jucător titular la divizionara B UTA, un fotbalist curtat de FC Vaslui şi ofertat chiar de campioana ţării, Steaua Bucureşti. Nu este de colea ca o divizionară A să ofere pentru un junior 30.000 de dolari, înseamnă că acel fotbalist are talent, promite mult şi merită să investeşti acum în el pentru a scoate mai târziu roadele. În vară, de comun acord cu antrenorul Stance, cei doi s-au îndreptat spre echipa de suflet a bihorenilor, FC Bihor, tânărul Hora dorindu-şi să îmbrace tricoul roş-albastru. Însă cei din conducerea clubului n-au văzut nimic promiţător în fotbalist şi l-au trimis la plimbare. Acum, pot să cugete la uşurinţa cu care au refuzat serviciile unui junior promiţător ce ar fi reprezentat o investiţie minimă, dar care acum le-ar fi putut umfla cât de cât vistieria clubului. Dar acest lucru n-ar trebui să ne mire, diriguitorii FC Bihor au demonstrat adeseori că preferă achiziţiile costisitoare de prin alte părţi în locul unor jucători localnici care şi-ar da şi sufletul pentru culorile roş-albastre. Probabil că, peste câţiva ani, ne vom dori să-l avem pe Hora în echipa FC Bihor, dar atunci va fi un fotbalist scump. Cel care i-a descifrat tainele teoretice ale jocului, căci pe cele practice nu avea nevoie să le înveţe, cel care i-a fost sfătuitor şi l-a susţinut în momentele mai grele a fost antrenorul său, profesorul Lucian Stance, un tehnician tânăr, ambiţios, mereu dornic să fie la curent cu tot ce este nou în domeniu. Şi, mai ales, un antrenor care ştie să cultive relaţii, care ştie să găsească elevilor ce-i pregăteşte oportunităţi de afirmare în cadrul diferitelor turnee interne şi internaţionale la care participă. Aflat în vacanţă, Ioan Hora s-a întors acasă, să petreacă alături de familie şi de prieteni Sărbătorile de Iarnă. Ne-am folosit de prilej şi l-am abordat la un dialog pe unul din fotbaliştii talentaţi ai urbei, plecat din păcate spre alte zări să-şi caute norocul, pentru că cei de acasă n-au vrut sau n-au ştiut să-l păstreze.
- Cum te simţi la UTA, ai reuşit să te acomodezi cu noii colegi?
- M-am acomodat puţin mai greu, dar cu timpul m-am pus pe picioare. Am muncit mult, m-am pregătit serios şi cu fiecare meci jucat am căpătat încredere în mine şi am reuşit să-mi fac loc printre titulari.
- Se aude că ai oferte de la Vaslui şi Steaua. Cât crezi că vei mai sta la Arad?
- Am auzit de acele oferte, dar nu mi s-a spus că este ceva bătut în cuie. Mă onorează interesul unor echipe de prima divizie, mai ales cel din partea campioanei este o mare onoare, dar, deocamdată, joc pentru UTA. Aş mai sta cel puţin până în vară, vreau să mă călesc şi nu să joc direct în divizia A, pentru că n-aş vrea să dezamăgesc. Vreau să cresc în valoare şi experienţă şi apoi se poate visa şi la mai mare.
- Eşti mulţumit de aspectul financiar?
- Da, pot spune că acest lucru mă mulţumeşte, pentru că este vorba de divizia secundă şi sunt abia la început de drum.
- Care este postul preferat?
- La juniori, evoluam pe postul de atacant, acum joc mijlocaş dreapta, dar pot deveni şi mijlocaş central, pot să mă conformez cerinţelor antrenorului.
- Nu regreţi că n-ai ajuns la FC Bihor?
- Am şi nu am. În primul rând, eram acasă, dar apoi stau că poate nu eram atât de băgat în seamă. Domnul antrenor Stance m-a propus antrenorilor, dar aceştia m-au refuzat. Sigur că aş fi dorit să joc acasă, în faţa orădenilor, dar FC Bihor m-a refuzat. Acum sunt la UTA, mă bucur că am ajuns acolo şi voi face tot ce-mi stă în puteri să ajut echipa să iasă din situaţia dificilă în care se află.
- Ai vreun jucător preferat, un model pe care l-ai urma?
- Nu sunt genul care să-şi aleagă un idol. Îmi plac mai mulţi fotbalişti de valoare (Ronaldinho, Robinho, Cristiano Ronaldo), dar nu mă pot declara un fan al vreunuia. Eu sunt eu şi vreau să-mi formez stilul propriu.
- Antrenorii de la UTA au avut cuvinte de laudă la adresa ta. Crezi că fotbalistul Hora este pregătit pentru saltul la prima divizie?
- Eu încerc să trag cât pot, vreau să-mi pun la punct condiţia fizică, pentru că am lipsit de la pregătirea din vară, de la Moneasa. Mă bucură aprecierile antrenorilor, dar depinde de mine să le confirm aşteptările. Cred că sunt pregătit pentru a juca şi la un nivel mai înalt.
- Ce-ţi doreşti de la anul 2006?
- Să joc cât mai bine, să înscriu cât mai multe goluri pentru a fi util echipei arădene. Şi, nu în ultimul rând, sănătate şi să fiu ferit de accidentări, pentru că acestea sunt coşmarul oricărui fotbalist. Aş dori să-i mulţumesc pentru tot ceea ce a făcut pentru mine, pentru faptul că a crezut în mine şi m-a ajutat în momentele mai delicate ale carierei mele dlui profesor Stance, cel care a crezut mereu în mine, fără ajutorul căruia acum nu mai eram fotbalist. Îi doresc Sărbători Fericite şi un An Nou plin de bucurii şi satisfacţii. Aceleaşi urări le transmit şi cititorilor Crişanei, precum şi celor care iubesc sportul.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.