Tenismanul Rafael Nadal, numărul unu mondial, a declarat într-un interviu acordat cotidianului "The Times" că este dispus să lupte pe teren până la epuizare, dar nu până la ultima picătură de sânge, pentru că nu vrea să moară.

Rafael, acelaşi om modest

Nadal recunoaşte că spiritul competitiv îl caracterizează doar pe teren, acasă el fiind liniştit şi preferând să doarmă pe canapea, cu televizorul şi lumina aprinse. "În tenis este adevărat că mă voi lupta până la epuizare, însă nu până la ultima picătură de sânge. Nu vreau să mor! Trebuie să dau totul în teren, pentru că vreau foarte mult să câştig. Aş fi dezamăgit, dacă aş şti că am pierdut pentru că nu m-am dăruit destul", spune Nadal.
Rafael Nadal şi-a demonstrat modestia într-un moment petrecut la Paris, în urmă cu patru ani, când tocmai câştigase turneul de la Roland Garros. El mergea pe stradă, încadrat de unchiul său Toni, care este şi antrenorul său, şi fostul tenisman Carlos Costa. Toni i-a şoptit nepotului său că ar trebui să dea dovadă de respect faţă de Costa şi să treacă pe exterior, pe partea de trotuar de lângă şosea. Proaspătul campion, ascultător, a trecut imediat unde i-a spus unchiul lui.
În prezent, Nadal are în palmares 36 de titluri, dintre care şase la turnee de Grand Slam (Roland Garros - 2005-2008, Wimbledon - 2008, Australian Open - 2009). A câştigat din tenis 25 de milioane de dolari, iar veniturile sale totale din ultimii ani sunt estimate la aproximativ 80 de milioane de dolari. În ciuda acestor câştiguri, apropiaţii sportivului spun că nimic nu s-a schimbat. Singura diferenţă este că acum nu mai este nevoie să îi spună cineva lui Nadal să treacă pe partea din exterior a trotuarului, o face din proprie iniţiativă.
Rafael Nadal a rămas modest, deşi a realizat numeroase performanţe pe terenul de tenis. Anul trecut, el a ajuns în sfârşit pe primul loc în clasamentul ATP, după ce petrecuse 160 de săptămâni pe poziţia a doua, a câştigat Cupa Davis cu echipa Spaniei, s-a impus la Jocurile Olimpice de la Beijing şi la încă şapte turnee. În acest an, Nadal a câştigat cinci turnee: Roma, Barcelona, Monte Carlo, Indian Wells şi Australian Open, obţinând premii în valoare totală de 4,2 milioane de dolari. Numărul fanilor lui Nadal a crescut, dar viaţa acestui tânăr din Mallorca a rămas, în mare parte, la fel. Tenismanul locuieşte, încă, cu familia sa într-un apartament din Manacur, iese în oraş împreună cu vechii săi prieteni, iubita sa este o fată din aceeaşi localitate, Francisca "Xisca" Perello (21 de ani), merge la pescuit cu amicii săi şi este tratat la fel ca în trecut de unchiul său Toni.

"Când joci prost, nu este vina rachetei"

"Unchiul Toni mi-a spus odată, când eram mic, că, dacă voi începe să arunc cu rachetele şi să le rup sau să trimit mingea afară la nervi, mă va scoate de pe teren. Obişnuia să spună că există mulţi copii şi adulţi care nu au avut niciodată şansa să joace, aşa că o rachetă trebuie iubită. Nu am aruncat niciodată o rachetă. Indiferent cât de prost joci, nu este vina rachetei, trebuie întotdeauna să fii respectuos", relatează Rafael Nadal.
Nadal şi-ar fi dorit să participe şi în acest an la turneul de la Wimbledon şi să îşi apere titlul. El a renunţat însă la participare, din cauza unor probleme la genunchi. "M-am uitat la televizor la finala jucată de mine la Wimbledon anul trecut. A fost extraordinar", spune sportivul spaniol.
El subliniază că nu ar schimba nimic în viaţa sa: "De ce aş vrea să schimb ceva? Atmosfera de acasă este foarte frumoasă. De ce să vreau să mă mut singur, ca să merg atunci într-un apartament gol şi să îmi fac griji în privinţa mâncării sau a altor aspecte asemănătoare? E mult mai plăcut să vii acasă, unde totul este în ordine, mama îmi spune să îmi strâng în cameră şi sora mea, Maria Isabel, mă tachinează".
Stabilitatea lui Nadal se află însă în pericol, deoarece presa internaţională a scris în ultimele zile că părinţii săi, Sebastian şi Ana Maria, s-au despărţit. "Rafa este foarte afectat. În ultimele luni a încercat să revină la forma cea mai bună pe terenul de tenis, dar inima lui a fost în altă parte. În public a încercat să fie puternic, dar în plan personal a sperat tot timpul într-o împăcare a părinţilor săi şi şi-a dorit ca despărţirea să nu se fi întâmplat", spune o sursă din anturajul tenismanului.

Nu-şi risipeşte banii pe maşini costisitoare

În ceea ce priveşte banii câştigaţi, Rafael Nadal alege să nu îi risipească pe maşini costisitoare sau pentru hobby-urile sale. El are un automobil Kia şi nu şi-a cumpărat propriul vas cu care să meargă la pescuit, preferându-l pe cel al tatălui său. "Bineînţeles că este bine să ai bani şi este un privilegiu să fiu în situaţia de a nu-mi face griji în privinţa asta, dar nu pentru bani joc tenis, nu aceasta este motivaţia mea. Am avut o copilărie fericită şi în prezent sunt la fel de mulţumit de viaţă. Ştiu că banii nu schimbă nimic şi nu aduc mai multă fericire. Joc tenis pentru că îmi place", explică sportivul.
Nadal spune că nu abordează turneele gândindu-se de la început că va câştiga competiţia: "Nu poţi să ai iluzia că vei câştiga turneul. Cred că atunci când începi gândind astfel, atunci lucrurile vor merge rău, pentru că nu arăţi respect faţă de gradul de dificultate al competiţiei şi nu eşti conştient de cât de concentrat trebuie să fii pentru a avea şansa de a câştiga. Trebuie mereu să îţi aminteşti că sunt mai mulţi jucători ca tine. Ei nu se gândesc: «Rafa va câştiga». Deşi faptul că am ajuns numărul unu mondial a fost un vis împlinit pentru mine, pentru că este rezultatul constanţei arătate pe parcursul unui an, euforia câştigării unui turneu, mai ales a unui Grand Slam, este mult mai mare. De exemplu, câştigarea turneului de la Wimbledon anul trecut, performanţă realizată de un spaniol pentru prima dată în peste 40 de ani, a fost un moment special pentru mine, încununarea anilor de pregătire şi de muncă grea".
Rafael Nadal are o putere de caracter exemplară. Puţini ar fi reuşit să rămână neschimbaţi după o astfel de ascensiune meteorică. "Sunt mai calm şi mai liniştit acum. Mi-am împlinit toate visele. Mai am pasiune şi dorinţa de a câştiga, precum şi dorinţa de a deveni din ce în ce mai bun. Dar sunt conştient că, după ce ai ajuns numărul 1 în lume, singura cale care rămâne este în jos. Ori mâine, ori anul viitor, ori peste cinci ani, acest lucru se va întâmpla. Nu mă îngrijorează acest lucru pentru că aşa este în sport. Dacă nu eşti pregătit să pierzi şi să accepţi înfrângerea, atunci nu trebuie să joci. Ştiu că am fost foarte norocos şi, dacă totul se va sfârşi acum, ştiu totuşi că am avut o carieră fantastică şi privilegiul de a avea o viaţă pe care cei mai mulţi oameni nu au şansa să o aibă. Îmi voi lua atunci undiţa şi voi merge la pescuit".