Olimpiada şi-a recăpătat menirea
Ediţia a XXV-a - Barcelona 1992
Olimpiada găzduită de oraşul spaniol Barcelona a fost prima în care, din 1972 încoace, nu s-a mai înregistrat vreun boicot. O situaţie aparte ţinea de Iugoslavia, ţară sfâşiată de conflictele interetnice din Croaţia şi Bosnia-Herţegovina, fapt care a obligat ONU să aplice ţării din Balcani sancţiuni economice şi sportive. Astfel, sportivii din această ţară au ales să participe la JO în nume propriu, sub o titulatură ce va mai fi folosită mai apoi "sportivi olimpici independenţi". Ca şi o recunoaştere a meritelor preşedintelui CIO, Juan Antonio Samaranch, forul olimpic a decis să acorde dreptul de organizare a ediţiei aniversare a Jocurilor Olimpice oraşului de reşedinţă al preşedintelui său, Barcelona. S-a înregistrat un număr record de prezenţe, 169 de state trimiţându-şi sportivii la Olimpiadă. Acest aflux de participante a avut ca principală cauză modificările politice de pe harta lumii: dispăruse URSS, iar fostele state sovietice au hotărât să concureze la Barcelona sub titulatura "echipa unificată", denumire ce le-a purtat noroc, sportivii acestui amalgam statal clasându-se pe primul loc în clasamentul pe naţiuni; în Africa de Sud dispăruse apartheidul; cele două Germanii se reunificaseră; după 50 de ani de absenţă, reveniseră în arena olimpică ţările baltice, Lituania, Estonia şi Letonia. Deşi a înregistrat un uşor regres în privinţa performanţelor, delegaţia României a reuşit o clasare onorabilă, respectându-şi statutul de favorită la gimnastică şi canotaj, sporturi devenite un apanaj al tricolorilor.
Dream Team scrie istorie
Comitetul Olimpic Internaţional a modificat multe din regulament, schimbări care s-au dovedit benefice pentru sportul olimpic. Astfel, decizia de a permite sportivilor profesionişti să fie prezenţi la JO a adus în prim-planul baschetului celebrul Dream Team american, format din supervedetele din NBA (Magic Johnson, Michael Jordan, Charles Barckley, Larry Bird, Scottie Pipen), jucători care au oferit o magie baschetbalistică, măturând orice adversar din drumul spre titlul olimpic. De asemenea, au apărut în program judo-ul feminin şi badmintonul, iar baseball-ul a figurat la sporturi demonstrative. Printre vedetele JO de la Barcelona s-au numărat Gail Devers (SUA), învingătoare la 100 m şi 200 m, în prima finalul fiind de senzaţie, a cincea clasată, Merlene Ottey (Jamaica), sosind la doar şase sutimi de secundă de câştigătoare, Andreas Keller (Germania), medaliat cu aur împreună cu echipa la hochei pe iarbă, care a continuat cu succes o tradiţie de familie (bunicul său cucerise argintul la Berlin 1936, iar tatăl, aurul, la M?nchen 1972), Carl Lewis (acelaşi mare campion la atletism), gimnastul Vitali Scerbo, etiopianca Derartu Tulu, învingătoare la 10.000 m, a doua sosind sud-africana Elana Meyer (deci o negresă şi o albă, un simbol al armoniei instalate pe continentul african), Janet Evans şi Matt Biondi (SUA), Krisztina Egerszegi (Ungaria) - înot.
Gimnastica şi canotajul şi-au respectat blazonul
Eliberaţi de imixtiunea politicului în sport, sportivii care ne-au reprezentat la Olimpiadă au avut evoluţii deosebite, cele mai bune rezultate fiind înregistrate la gimnastică şi canotaj, două sporturi pe care românii le dominau de aproape două decenii. Cucerind patru medalii (două de aur, la sol şi sărituri, una de argint, cu echipa, şi una de bronz, la individual compus), Lavinia Miloşovici a ţinut sus stindardul şcolii româneşti de gimnastică, dovedindu-se o demnă urmaşă a Nadiei Comăneci, Ecaterinei Szabo sau a Danielei Silivaş. La fel şi canotajul, cele două medalii de aur, patru de argint şi două de bronz, menţinând România printre fruntaşele acestei discipline. Celelalte medalii ale delegaţiei române au fost obţinute de Alina Astafei (argint la săritura în înălţime), Leonard Doroftei (box), Anghel Donescu (călărie), Sorin Babii (tir), Traian Cihărean (haltere), Ioan Grigoraş (lupte), echipa feminină de scrimă (Laura Badea, Szabo Reka, Elisabeta Tufan, Claudia Grigorescu, Roxana Dumitrescu), toţi medaliaţi cu bronz, au întregit palmaresul României, care a ocupat locul XIV în clasamentul total medalii+puncte.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.