Ediţia a XXIV-a - Seul 1988
Ploaie de recorduri la Olimpiada din Coreea de Sud
După Tokyo 1964, a venit rândul unei alte ţări asiatice, Coreea de Sud, să fie gazda unei ediţii a Jocurilor Olimpice. Competiţia desfăşurată la Seul a bătut, de departe, toate recordurile înregistrate la ediţiile anterioare. Astfel, au fost cei mai mulţi sportivi şi cele mai multe ţări prezente, cel mai mare număr de probe şi sporturi incluse în program, cei mai mulţi spectatori, cele mai moderne şi mai dotate baze sportive, cea mai informatizată Olimpiadă din istorie (orice probleme ivite, fie ele de natură sportivă, fie de diverse detalii organizatorice şi tehnice, şi-au găsit rezolvarea cu ajutorul computerelor), cele mai multe medalii cucerite de un singur sportiv, cel mai tânăr campion olimpic. Destul de redusă numeric, delegaţia României a avut o comportare excelentă, adjudecându-şi 24 de medalii, rezultat care a situat-o pe locul opt în lume.
Medaliaţi cu aur la cinci discipline
Confirmând încă o dată vorba că "nu contează cantitatea, ci calitatea", sportivii români au avut o evoluţie excelentă în capitala Coreei de Sud, reuşind să cucerească titluri olimpice în cinci discipline. Eroina delegaţiei noastre a fost gimnasta Daniela Silivaş, câştigătoare a trei medalii de aur la bârnă, paralele şi sol, plus încă două de argint şi una de bronz. Alături de colegele sale Aurelia Dobre, Gabriela Potorac, Eugenia Golea, Camelia Voinea şi Celestina Popa, multe dintre ele medaliate mondiale sau europene, Daniela Silivaş a urcat pe treapta a doua a podiumului în întrecerea pe echipe, după formaţia URSS. Celelalte medalii româneşti de aur le-au obţinut Rodica Arba-Olga Homeghi (canotaj), Sorin Babii (tir-pistol liber), Paula Ivan (atletism-1500 m), Vasile Andrei (categoria 100 kg, lupte greco-romane). Reuşitele echipajului feminin de canotaj şi cea a lui Babii au confirmat tradiţia românească în aceste sporturi, cea de la tir reluând şirul victoriilor tricolore la Olimpiadele de la Helsinki 1952 (Iosif Sârbu), Melbourne 1956 (Ştefan Petrescu), Roma 1960 (Ion Dumitrescu), Moscova 1980 (Corneliu Ion). Ascensiunea înotului feminin românesc, probată la JO din 1984 (bronz Anca Pătrăşcoiu), a primit o nouă confirmare, prin medalia de argint cucerită de Noemi Lung.
Controversatul caz Johnson
Printre numeroasele vedete ieşite la rampă la JO de la Seul, de departe s-au remarcat înotătorii Kristin Otto (RDG) şi Matt Biondi (SUA), prima învingătoare în şase finale, disputate la trei stiluri diferite, cel de-al doilea câştigător a şapte medalii (dintre care cinci de aur). Tot la această disciplină s-au remarcat Janet Evans (patru medalii de aur), Krisztina Egerszegi, campioană olimpică la doar 14 ani şi Vladimir Salnikov, câştigător al probei de 1500 m. La atletism au ieşit în evidenţă Florence Griffith Joyner (trei titluri şi o medalie de argint), Carl Lewis, Dale Thompson. Una dintre cele mai aşteptate şi spectaculoase probe atletice, cea de 100 m bărbaţi, a iscat cel mai mare scandal de dopaj din istoria JO. Învingător a fost canadianul Ben Johnson, care a stabilit un nou record mondial de domeniul fantasticului, dar care la controlul antidoping a ieşit pozitiv. A fost descalificat, iar titlul i-a revenit lui Carl Lewis. A fost pentru prima dată în istoria Olimpiadelor când un sportiv de vârf a fost găsit dopat. Tot la Seul s-a consemnat o nouă premieră, o sportivă, Christa Luding (RDG), a cucerit în acelaşi an medalii olimpice atât la JO de iarnă (unde a fost medaliată la patinaj viteză), cât şi la cele de Vară.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.