Potrivit proiectului de lege, ordinul de restricţie reprezintă o măsură de siguranţă specială prin care instanţa de judecată impune învinuitului sau inculpatului păstrarea distanţei minime de 200 de metri faţă de persoana vătămată, de domiciliul şi locul de muncă al acesteia. De asemenea, agresorului i se va interzice orice contact telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima şi va fi obligat să urmeze un program de consiliere psihologică. Măsura privind ordinul de restricţie va putea fi luată în prezenţa oricăreia din următoarele condiţii: să existe date sau indicii care justifică temerea că făptuitorul va săvârşi o altă infracţiune îndreptată împotriva membrilor familiei sau să existe indicii că rămânerea făptuitorului în proximitatea victimei prezintă pericol social. Măsura privind ordinul de restricţie va putea fi luată la cererea părţii vătamate sau din oficiu, de către instanţă. O prevedere importantă a proiectului de lege este cea potrivit căreia instituirea ordinului de restricţie poate fi dispusă de către instanţă chiar dacă agresorul este titular al dreptului de proprietate. Punerea în executare a hotarârii se va face de către organul de poliţie, de îndată, prin evacuarea din locuinţa familiei, iar în cazul în care măsura a fost dispusă în lipsa făptuitorului, hotărârea va fi afişată la locuinţa familiei. În cazul în care proiectul de lege va fi adoptat, poliţiştii vor putea intra în locuinţa familiei, precum şi în orice anexă, cu consimţământul unui membru al familiei sau cu autorizarea instanţei. În caz de infracţiune flagrantă, autorizaţia şi consimţământul nu vor fi necesare, iar organele de poliţie vor putea interveni în forţă şi de urgenţă.