Verde-nlăcrimat-Organizaţiile de mediu cer stoparea masacrului dendrologic
În şedinţa ordinară a CLO din cursul lunii octombrie 2007 consilierii au dezbătut un raport de specialitate înregistrat sub numărul 6636 din 26.10.2007 prin care Administraţia Imobiliară Oradea propunea refacerea soclului statuii lui Mihai Viteazul, refacerea pavajului original, restaurarea pieţei, refacerea spaţiilor verzi şi asigurarea iluminatului decorativ. Costurile totale ale acestei investiţii se ridică la suma de 1 milion de euro! La acea dată, chiar şi consilierilor li s-a părut exorbitantă această sumă, motiv pentru care au votat doar execuţia lucrărilor de refacere a statuii, în valoare de 501.159 lei. Aşa a apărut Hotărârea CLO nr. 830 din 31 octombrie 2007, pe care consilierii locali orădeni au invocat-o în apărarea lor. "Unde aţi fost până azi? Ecologiştii trebuiau să ştie de acum cinci luni că am votat un proiect de amenajare a Pieţei Unirii. De ce nu au făcut nimic până acum?", se întreba indignat Nicuşor Lepadatu, consilier PD-L. În apărarea lor, mai toţi consilierii s-au folosit de faptul că problema amenajării Pieţei Unirii a fost dezbătută în CLO, uitând însă că în realitate, aşa cum arată şi HCL nr. 830, ei şi-au dat aprobarea pentru refacerea soclului statuii, nu şi pentru defrişarea arborilor de tuia din piaţă.
Cu toate că executivul local orădean a făcut numeroase presiuni pe holurile Primăriei asupra ecologiştilor veniţi pentru o discuţie cu aleşii locali, la intervenţia consilierului PRM Florian Pantea, li s-a permis reprezentanţilor organizaţiilor de mediu să-şi spună cuvântul. "S-a pornit o acţiune de reamenajare a Pieţei Unirii fără să se ia în considerare opinia cetăţeanului. Cum de nu a ştiut nimeni de acest proiect? După masacrul din prima alveolă, am strâns 3.000 de semnături prin care solicităm să se oprească tăierea acestora. Cum se face că nimeni nu ne ia în considerare? E absurd să fim daţi la o parte, mai ales că peste câteva zile veţi avea nevoie de votul nostru", a declarat ecologistul Paul Berinde. Explicaţiile lui Marcel Boloş, directorul executiv AIO, cum că se doreşte amenajarea unei grădini englezeşti şi restaurarea pieţei la forma originală din perioada interbelică, când în zonă nu exista niciun copac, nu a fost acceptată de reputatul biologul Ana Marossy. "În Uniunea Europeană nu se mai taie niciun copac. În perioada interbelică, când Oradea avea 60.000 de locuitori şi mai puţine maşini şi poluare, nu se punea problema unui spaţiu verde. Nu sunt de acord cu tăierea acestor arbori. Un tuia trăieşte 300 de ani, fiind numit arborele vieţii, aşa că nu se poate vorbi de declin vegetativ. Normele europene prevăd 25 mp spaţiu verde/persoană, iar Oradea nu depăşeşte 10 mp/persoană. Nu suntem împotriva înfrumuseţării, dar când Primăria vine cu astfel de proiecte trebuie să se consulte cu specialiştii în domeniu", a precizat Ana Marossy.
Cu toate că reprezentanţii ONG-urilor de mediu s-au arătat nemulţumiţi de modul în care se derulează lucrările de reamenajare peisagistică, executivul local nu le-a oprit. Totodată, ecologiştii au înregistrat la Primărie o solicitare pentru organizarea unei dezbateri publice în cursul săptămânii viitoare cu privire la "programul de activitate de întreţinere a spaţiilor verzi şi acţiunile de protecţia mediului, deoarece există neconcordanţe majore între aceste programe şi caietele de sarcini". Solicitarea a fost semnată de peste 10 organizaţii de mediu din Oradea.
Daca ei ne baga picioarele in gura, noi o dam cu ei de pamant la alegeri. Sunt hoti, parveniti si ticalosi de mare calibru.
(cu referire la emisiunea "AUDIENTA TVS", reluare azi 12.30) Acesti domni vor sa ne facem sa inghitem gogosi cu privire la "reamenajarea peisagistica iniţială" a orasului. As dori sa demontez aceasta minciuna SFRUNTATA prin a-i informa ca in Piata Unirii nu erau copaci plantati la inc.sec. 20 deoarece "moda copacilor urbani" nu ajunsese inca in Romania la vremea respectiva. In urma cu doua secole copacii si plantele reprezentau un 'privilegiu' a celor instariti şi a nobililor. Acestia erau plantati doar in gradinile castelelor, a catedralelor, manastirilor şi universitatilor. Copacii au inceput sa fie plantati in numar mare in asezarile urbane si sa fie create "gradini publice" in perioada victoriana in Marea Britanie, pe măsura ce evolua idea copacilor ca fiind niste "plamani verzi ai oraselor", ca mai apoi aceasta moda sa fie preluata si in restul EUROPEI ŞI AMERICI! De abia dupa venirea regelui Ferdinand pe tronul Romaniei a inceput o campanie serioasa de plantare si de creere de parcuri. Deci faptul pentru care nu existau copaci la inceput de secol in centrul Oradiei, era din aceste ratiuni si nu pentru ca acestia au fost rasi de pe fata pamântului pentru ca oamenii sa poata "admira cladirile"! Bibliografie obligatorie pentru macelari: "TREES" Tony Russel şi Catherine Russel