Un porc costă cât un brad mare
Mai sunt câteva zile până la Crăciun. De zeci de ani, există obiceiul ca, în apropierea acestei date, românii să taie porcul. De câţiva ani însă acest obicei s-a cam pierdut, românii preferând carnea cumpărată direct din magazin, cu toate că aceasta este mult mai scumpă. Aşa se face că şi târgurile de animale şi-au cam pierdut muşteriii, închizându-şi porţile unul după altul. Printre cele care mai rezistă se numără şi târgul de animale din Palota. Închis de mai bine de un an, din cauza pestei porcine, în târgul din Palota au reînceput de două săptămâni vânzările de animale. Cu toate acestea, afacerile merg foarte prost, iar preţurile sunt atât de mici încât ţăranii nu îşi scot nici măcar cheltuielile. După ce, în urmă cu câţiva ani, în târgul din Palota se vindeau în fiecare zi de luni peste 300 de porci, acum, de abia se vând 5-10 bucăţi. Şi asta în timp ce înainte de 1989 existau familii care tăiau o dată trei, patru sau chiar mai mulţi porci.
Ia purcelul, neamule!
În Palota, în fiecare luni, este zi de târg. Cu toate că era un ger de crăpau pietrele, în prima zi a acestei săptămâni, încă de la ora 7,00, căruţele, maşinile şi tractoarele au început să poposească în piaţă. La aceeaşi oră, în urmă cu vreo 10 ani, nici nu aveai loc să intri cu maşina din cauza aglomeraţiei. Acum, abia dacă sunt 20 de maşini la un loc, în portbagajul cărora mai poţi zări câte un porc, maximum doi. Sunt rari cei care aduc la piaţă cinci sau mai mulţi porci. Administratorul pieţei, Iosif Piheni, spune că poate şi acesta ar fi un motiv pentru care oamenii nu prea se înghesuie să vină. "Mai demult, în piaţă se vindeau în fiecare luni în jur de 300 de porci. Acum se vând 10 porci sau chiar mai puţini într-o zi de târg. Nu ne scoatem nici cheltuielile pe care le avem aici. Suntem şapte angajaţi şi avem încasări de 50 de milioane lunar. Dacă scădem 500 de Euro, cât plătim chiria Nutrientului, curentul şi salariile, nu cred că rămâne mare lucru", spune administratorul pieţei.
Piaţa de animale nu merge deloc. Luni, erau oferiţi spre vânzare vreo 50 de porci şi circa 200 de purcei. În timp ce în urmă cu o săptămână au fost vânduţi într-o zi întreagă cinci porci şi vreo 30 de purcei, luni, în jurul orei 10:00, de abia se vânduseră doi porci şi vreo şapte purcei. Cu toate că, în această perioadă, cererea de porci ar trebui să fie mai mare, nu prea există cumpărători. Ţăranii stau zgribuliţi pe lângă maşinile şi căruţele cu care au adus porcii, aşteptând degeaba clienţii. Din când în când, se mai opreşte câte un muşteriu, interesat mai mult de preţ decât să cumpere.
Pierzi, câştigi, negustor te numeşti
Preţurile sunt foarte mici. Nu se poate vinde cu mai mult de 20-25.000 de lei kilogramul, dar ţăranii încercau, luni, să urce preţurile. Dimineaţa, se cerea 30.000 de lei, iar majoritatea vânzătorilor ţineau morţiş să ajungă la o înţelegere, să nu scadă preţul sub 28.000 nici în ruptul capului. Cu toate acestea, pe ascuns, se cereau 20.000, maximum 22.000 de lei pe kilogram, în timp ce pentru purcei, 150.000-350.000 de lei pe bucată. Ioan Chivari, unul dintre cei care încercau să "scape" de porci, spunea că majoritatea celor care întreabă de preţ sunt chibiţi. "Vin să se intereseze cum merge. Cei mai mulţi au acasă porci, dar nu îi vând în aşteptarea unui preţ mai bun. Eu cred că aşa ceva anul acesta nu se va întâmpla, aşa că vreau să scap cât mai repede de porci. Am trei aici şi încă patru acasă. Cu preţul actual nu îţi scoţi nici măcar cheltuielile cu hrana, ce să mai câştigi. Cred că de la anul nu mai cresc decât vreo trei, pentru mine", se lamenta fermierul. La fel gândeau şi ceilalţi proprietari de animale. Ei cred că anul acesta au avut ghinion şi cu pesta porcină care i-a împiedicat aproape un an să îşi vândă porcii. Cei mai mulţi i-au dat pe bani mărunţi sau pe tărâţe. La Beiuş, în urmă cu circa două luni, un fermier a vândut o pereche de purcei cu 25.000 de lei, numai să nu mai cheltuiască alţi bani cu hrana.
În timp ce asistam la discuţiile ce se purtau între proprietarii de animale, o persoană i-a şoptit lui Ioan Chivari să nu coboare preţul sub 30.000 de lei. "Nici vorbă", spuse acesta, pentru ca numai după cinci minute să ceară unui muşteriu doar vreo 25.000 de lei. Cu toate promisiunile făcute şi înţelegerea dintre proprietari, fiecare face tot posibilul să scape de animale. Nici aşa însă treburile nu merg foarte bine. Mai era o oră de piaţă şi nimeni nu putea să-şi vândă marfa. Clienţii aproape că se încăpăţânau să apară. Nici măcar proprietarii de măcelării nu au apărut în piaţă, aceştia fiind cei care îi mai salvează pe ţărani. În acest timp, puţinii clienţi care se învârteau printre animale nu dădeau mai mult de 20.000 de lei pe kilogramul de porc viu. Ba mai mult, o femeie o admonesta pe o bătrânică, care cerea pe cei doi porci de câte 100 de kilograme 3 milioane pe fiecare, că îşi bate joc de ea. "Nu îţi este ruşine să ceri aşa de mult, că ceilalţi dau cu 22.000. Cine crezi că ţi-i cumpără? Aici rămâi cu ei."
O afacere păguboasă...
Este de mirare că mai sunt oameni care se ocupă cu creşterea porcilor, ne-au declarat administratorul pieţei şi medicul veterinar, Silviu Banciu. "Porumbul se vindea în piaţă cu 750.000 de lei maja, iar sacul de tărâţe cu 150.000 de lei. Pentru ca un porc să ajungă la 100 de kilograme, trebuie să mănânce cel puţin 5 maje de porumb, care costă peste 3.000.000 de lei. La acestea se adaugă preţul cu care a fost cumpărat purcelul şi medicamentele. Unde mai pui munca omului şi un mic beneficiu... La preţurile actuale, pentru fiecare porc vândut, proprietarul pierde în jur de 1.000.000 de lei. Cu toate acestea, nu are ce face: fie îl taie şi îl lasă pentru consum propriu, fie îl vinde în pierdere. Pentru a micşora pierderile, proprietarii vin la piaţă cu porci din ce în ce mai slabi. Luni, în piaţă, nu existau decât vreo trei porci care aveau mai mult de 100 de kilograme. În rest, doar porci de 80, 90 şi chiar 50 de kilograme.
Şi piaţa depinde de vânzarea de animale. "Dacă nu vin oamenii cu animale de vânzare, nu merge nici vânzarea porumbului sau a tărâţelor. De fapt, la această oră, oferta de produse agricole este mult mai mare decât cererea, lucru care se poate observa imediat în piaţă. Numărul maşinilor încărcate cu porumb sau tărâţe era mult mai mare decât al celor încărcate cu animale. Se plâng că nu le merge afacerea până şi moţii care vin în piaţă cu cherestea de brad. Administraţia pieţei îşi mai scoate pârleala din taxele puse la intrare. Astfel, pentru fiecare maşină, proprietarul este obligat să plătească la barieră între 10.000 şi 100.000, în funcţie de tonaj şi capacitate. La această taxă se mai adaugă între 10.000 şi 30.000 pentru fiecare porc, în funcţie de greutate. Şi asta îi nemulţumeşte pe ţărani. De multe ori, nu reuşesc să vândă nimic, dar sunt obligaţi să plătească bani la intrare. Luni, în piaţă, o persoană care venise cu vreo 15 porci încărcaţi într-o remorcă spunea că a plătit la intrare 350.000 de lei.
Am plecat din piaţă, lăsându-i pe ţărani cu problemele lor, iar pe medicul veterinar, la intrare, în aşteptarea animalelor. Rolul lui este de a verifica actele animalului şi de a-i examina pe loc pe cei care nu au acte, pentru care încasează câte 10.000 de lei. Administratorul pieţei spunea că dacă nu se vând porci nu le merge afacerea nici celor care comercializează băuturi alcoolice. "Dacă nu vând porcii, proprietarii nu au cu ce cumpăra băutură. Aşa mai beau aldămaşul", spune Iosif Piheni. Cu toate acestea, mereu la coadă, la bufet, pot fi văzute câte cinci, şase persoane, în timp ce la mic şi cârnăcior abia dacă vezi câte unul pe care îl rodea stomacul după mai multe pahare de tărie...



Comentarii
Nu există nici un comentariu.