Primăria Oradea, prin Direcţia de Asistenţă Socială Oradea, susţine programul de educație timpurie, pentru a veni în sprijinul familiilor active din municipiu. Creşele oferă servicii de educaţie şi îngrijire pentru copiii cu vârste cuprinse între 10 luni şi 3 ani ai căror părinţi sunt angajaţi, în limita numărului de locuri disponibile.

Personalul din cadrul creşelor este specializat în creşterea, dezvoltarea, educarea, îngrijirea şi asistenţa medicală a copiilor. Experienţa profesională a personalului si dăruirea pentru ceea ce fac sunt elementele cheie care uşurează procesul de adaptare a copiilor la creşă. Alături de acestea, colaborarea personalului cu părinţii este importantă în acomodarea copiilor. Începutul creşei reprezintă pentru cei mai mulţi părinţi o perioadă stresantă, în care copilul învaţă să spună „La revedere!” părinţilor, să interacţioneze cu personalul creşei şi cu ceilalţi copii.         

Mediul şi rutina din creşă sunt astfel organizate încât să faciliteze procesul de adaptare. Atât părintele, cât şi copilul trăiesc emoţii puternice în aceste momente şi este necesar să le verbalizăm: ,,Ştiu că îţi este dor de mami. Şi ei îi este dor de tine ”.           

Atașamentul este un proces psihic care se dezvoltă încă dinainte de naștere între mamă și copilul ei. Copilul reacționează sensibil la mișcările, atingerile, dispozițiile, ritmul și intonațiile mamei, trăiește odată cu ea bucuriile și supărările ei. Atașamentul reprezintă în esență apropierea preferențială, dezinteresată și aproape inconștientă a copilului față de alte persoane. Ataşamentul se dezvoltă în mai multe etape; dacă până la 6 săptămâni este reprezentat de răspunsuri reflexe, în jurul vârstei de un an şi jumatate, 2 ani, copilul manifestă un ataşament evident faţă de mamă, moment în care poate manifesta anxietate de separare. În jurul vârstei de 3 ani se formează un palier mai matur, copilul are capacitatea de a anticipa întoarcerea părintelui, astfel va suporta mai uşor separarea. Odată cu dezvoltarea limbajului, copilul îşi exprimă emoţiile mult mai uşor, fapt ce facilitează adaptarea copilului.

 

Consecvenţă în implementarea rutinei

Copiii reușesc să se adapteze uşor la schimbările de mediu şi la noua rutină. Este important sa fim consecvenţi în implementarea rutinei, să îi ajutăm pe copii să anticipeze următorul pas, astfel le dăm impresia de control şi siguranţă. Recomandăm părinţilor să pregătească copiii pentru adaptarea la creşă exersând despărţirea în medii familiare pe perioadă scurtă, crescândă. Uneori copiii plâng la momentul despărţirii sau revederii, e normal şi firesc, ei traversează o schimbare majoră. Reacţiile copiilor la aceste schimbări sunt diferite. Despărţirile duc la stres şi frica de a nu fi părăsiţi, ei încep să fie neliniştiţi, plâng când părintele iese din câmpul lor vizual; frică și panică ca  reacție de adaptare, la despărţire; furie și supărare - formă de protest al copilului la despărţire, precum şi o modalitate de exprimare a dorinţei ca părintele să se întoarcă. După un timp comportamentul va înceta de la sine, copilul reuşeşte să îşi distragă atenţia prin jocuri, activităţi şi interacţiunea cu ceilalţi.

La unii copii apare disperare și apatie: copiii care nu au mecanisme de autoreglare emoţională ajung sa fie epuizaţi de dorinţa de a se întoarce la părinte, ulterior acesta interacţionează tot mai puţin cu cei din jur și se retrage în sine. În acest stadiu apare rigiditatea fizică, iar personalul creşei va găsi modalităţi prin care copilul să se relaxeze (oferirea jucăriei preferate, jocul cu apa, cântecul preferat etc.). Adaptarea la creşă vine uneori cu schimbări comportamentale: mănâncă mai puţin, se trezeşte frecvent în timpul somnului, este mai dependent de părinţi, nu mai foloseşte toaleta, pot apărea dificultăţi de exprimare. Pe măsura ce copilul se va adapta la creşă aceste comportamente vor disparea.

Etapele procesului de adaptare a copiilor la creşă: faza de negare -  copilul refuză să se despartă de părinte; faza de fustrare -  fiind într-o situaţie nouă, copilul este confuz, supărat, poate manifesta tantrum emoţional specific vârstei de 2 ani; faza de inţelegere şi acceptare - copilul se adaptează la noul mediu și noua rutină; faza de integrare - copilul poate spune „La revedere!”, îşi exprimă preferinţele şi interesele, acesta poate selecta resurse şi activităţi în care să se implice activ. Adaptarea reflectă capacitatea  copilului de autoreglare, urmărind obținerea unui echilibru simultan între condițiile de mediu de la creşă și interacțiunea cu persoane noi.

Sugestii pentru o adaptare mai ușoară: fiți calzi și fermi, implicați copiii în pregătirea  lucrurilor pentru creșă (haine, șervețele), arătați acceptare necondiționată, manifestați empatie în aceste situați, nu prelungiți momentul despărțirii, oferiți explicații, suport emoțional, spuneți: ,,La revedere, mama vine înapoi, te iubește mult”.

Izabela DUCA,

psiholog, coordonatoarea Creșei nr.13 „Lizuca și Patrocle”