Sabia lui Da Mucles Bancherii trag sirena
În timp ce specialiştii în lichidări aflaţi pe statele de plată ale Executivului trag apa pe ceea ce a mai rămas în proprietatea statului, bancherii autohtoni au început să tragă din greu semnale de alarmă menite să avertizeze asupra unui fenomen îngrijorător: politica tinde să sufoce economia.
Prezent la FinFair, primul târg de oferte financiar-bancare din România, organizat de Fin Media, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut o amplă şi critică analiză a sistemului financiar-bancar din România. Reprezentanţii celor mai importante bănci, ai societăţilor de leasing, ai unor mari companii, ai Agenţiei Naţionale a Locuinţei, ai Bursei de Valori şi Bursei de Mărfuri l-au urmărit pe primul bancher al ţării care - într-un stil mai puţin obişnuit firii sale calculate - a criticat insuficienta diversificare a sistemului bancar, scadenţele scurte la credite, gradul relativ ridicat de concentrare a sistemului bancar (deşi există peste 40 de unităţi bancare în România, cota de piaţă de 65% este acaparată de cinci bănci: BCR, BRD, CEC, ABN AMRO şi Raiffeisen Bank). Isărescu a mai semnalat necesitatea menţinerii dobânzilor la un nivel care să stimuleze populaţia să economisească, aceşti bani fiind sursa principală pentru finanţarea investiţiilor, căci nu există certitudinea sosirii investitorilor străini, care sunt prudenţi faţă de România, mai ales înaintea unui an electoral. Nici inflaţia nu este uşor de stăpânit, mai ales în condiţiile devalorizării drastice a leului în raport cu euro. "Toată lumea acceptă că sărăcia e o problemă majoră şi salariile trebuie să crească la noi în ţară, dar restricţia majoră a economiei româneşti e pe partea ofertei de mărfuri şi servicii. Nu toate firmele româneşti sunt capabile să răspundă cu o ofertă de produse ieftine. Răspunsul lor va fi creşterea necompetitivă a preţurilor sau importul de mărfuri, care stimulează astfel inflaţia", a declarat guvernatorul BNR.
Deşi Bogdan Baltazar, preşedintele BRD-GSG, nu împărtăşeşte integral opiniile guvernatorului Băncii Naţionale, recunoaşte că "Presiunea euro este prea mare în România. O valută puternică devine apăsătoare pentru ţara respectivă. Exportatorii sunt afectaţi, astfel se poate injecta inflaţie, şomajul este puternic, rezultatele economice nu mai sunt bune, pentru că se pierd pieţe. Nu este totdeauna binecuvântare un euro puternic".
Analistul economic Daniel Dăianu, fost ministru al Finanţelor, mai lansează un semnal: "Dacă euro va continua aprecierea faţă de dolar, România va avea de ales: să accepte un derapaj inflaţionist de la ţinta propusă de 13-14% pentru 2003 sau să strângă politica monetară aplicând dobânzi mai mari pe piaţa bancară, cu impact asupra sectorului real al economiei şi cu o afectare a creşterii economice".
Deci, bancherii sunt pesimişti, doar politicienii noştri pleznesc de optimism. Aparent...



Comentarii
Nu există nici un comentariu.